Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei UNJR a blocat judecarea de catre CSM a magistratilor-problema

UNJR a blocat judecarea de catre CSM a magistratilor-problema

scris de Ziua Veche
57 afisari

.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR – o asociatie profesionala relativ recent infiintata) a impiedicat vreme de un an Consiliul Superior al Magistraturii sa-i cerceteze pe magistratii care incalca codul deontologic, datorita faptului ca unii membri ai acestei formatiuni, iar ulterior si presedinta UNJR – judecatoarea Dana Garbovan, au facut obiectul unor verificari ale CSM pe tema conduitei.


„Reusita” a fost posibila din cauza unei actiuni in justitie, semnata in numele UNJR chiar de catre judecatoarea Dana Garbovan, si in special a judecatorului Gheorghe Grecu, de la Curtea de Apel Bucuresti, care a copiat cuvant cu cuvant actiunea colegei sale si a suspendat aplicarea hotararii CSM prin care s-a stabilit procedura de judecare a faptelor de incalcare a codului deontologic al magistratilor. 

 

 

 

Cazul pe care il prezentam este un exemplu clasic de cum o asociatie profesionala a judecatorilor, care pretinde ca militeaza pentru castigarea respectului Justitiei in fata cetatenilor, a actionat in cel mai pur spirit de casta, UNJR fiind folosita ca varf de lance pentru blocarea anchetelor deontologice a unora dintre membrii ei. Incredibil, dar adevarat, actiunea depusa la Curtea de Apel Bucuresti, in numele UNJR, a fost semnata chiar de Dana Garbovan – persoana care a ajuns ulterior sa beneficieze de pe urma „roadelor” actiunii sale, atunci cand a venit randul ei sa fie cercetata de CSM. Faptul ca o serie de membri din UNJR vor sa candideze, la finele acestui an pentru, a fi alesi ca membri ai viitorului CSM ridica mari semne de intrebare asupra sanselor reale de insanatosire a acestei institutii, care nu doreste sa impuna disciplina in sistemul judiciar.

In conditiile in care magistratii tineri care alcatuiesc UNJR folosesc aceasta structura ca tampon pentru depasirea problemelor personale, e greu de crezut ca, daca unii dintre ei vor fi alesi in viitorul CSM, vor putea fi mai buni decat membrii actuali ai Consiliului, care au dezamagit. Faptul e cu atat mai grav cu cat a devenit un obicei, in ultimii ani, ca orice magistrat cu probleme, care ajunge tinta unor anchete disciplinare sau deontologice, sa atace de fiecare data in justitie deciziile de sanctionare date de CSM si sa acuze Consiliul ca incalca legea. Prea multi magistrati se opun vehement oricarei forme de sanctionare atunci cand sunt depistati ca fac prostii. 

Totul pentru doamna Garbovan 

In anul 2008, judecatoarea Dana Garbovan, presedinta UNJR, a intrat in vizorul CSM pentru o declaratie cu vadite conotatii politice, prin care s-a condamnat faptul ca deputatii au blocat in Parlament cercetarea penala a fostului premier Adrian Nastase. Inspectia CSM a initiat cercetarea lui Garbovan, apreciindu-se initial ca s-ar fi incalcat prevederile codului deontologic al magistratilor, care obliga judecatorii si procurorii sa se abtina de la orice manifestari de natura sa altereze increderea publicului in impartialitatea lor. Comisia de disciplina pentru judecatori a fost sesizata cu dosarul 994/CDJ/2009. CSM a pornit ancheta pe conduita lui Garbovan, pe baza Hotararii sale nr. 564 din 19.06.2008, prin care se reglementase procedura de judecarea a cazurilor de incalcare a deontologiei profesionale.

Ironia sortii – judecatoarea Dana Garbovan tocmai atacase in justitie respectiva hotarare a CSM, dupa ce unii membrii ai formatiunii sale sustinusera public ca CSM n-ar avea drept sa judece abaterile deontologice ale judecatorilor si procurorilor. In numele UNJR, al carei presedinte era, judecatoarea Garbovan a initiat in septembrie 2008 o actiune in contencios-administrativ, in care a cerut anularea Hotararii CSM nr. 564 din 19.06.2008 pe motiv ca: „Nimic nu imputerniceste CSM sa stranga date legate de conduita judecatorilor si procurorilor sau sa judece asemenea acte” (…) Inspectia Judiciara si implicit CSM se substituie organizatiilor profesionale in ce priveste gestionarea problemei deontologiei judecatorilor”. Cu alte cuvinte, desi Garbovan si colegii ei stiau ca nimeni altcineva din tara, afara de CSM, nu poate judeca o abatere deontologica, au cerut instantei sa i se ia CSM competenta pe judecarea acestor fapte si, astfel, nimeni sa nu mai poata sanctiona derapajele colegilor lor. 

Judecatorul „copy-paste” Gheorghe Grecu 

Initial s-a crezut ca actiunea este o gugumanie. Dar, surpriza, judecatorul Gheorghe Grecu, de la Curtea de Apel Bucuresti (dosar 8290/2/2008), a admis actiunea UNJR si, prin sentinta civila nr. 1393 din 01.04.2009 (n.n. – n-a fost pacaleala de 1 aprilie!) a dispus anularea Hotararii CSM nr. 564 din 19.06.2008 referitoare la judecarea abaterilor deontologice. In plus, tot la cererea lui Garbovan, judecatorul a suspendat executarea prevederilor Hotararii CSM pana la solutionarea definitiva a cauzei. Judecatorul Gheorghe Grecu nu s-a obosit deloc cu motivarea sentintei sale. A copiat pur si simplu pasajele care le-a crezut mai nimerite din actiunea UNJR – Garbovan si le-a inserat in hotarare. A afirmat Garbovan in actiune ca „Nimic nu imputerniceste CSM sa stranga date legate de conduita judecatorilor si procurorilor sau sa judece asemenea acte” , cuvant cu cuvant a copiat si judecatorul nostru. Cine doreste sa compare cele doua acte le poate vedea aici in facsimil. Trist a fost ca datorita acestei „judecati”, zeci de actiuni disciplinare aflate pe rolul CSM, pe tema incalcarilor codului deontologic, s-au blocat timp de un an pana cand, in recurs, Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 1547 din 18.03.2010 a admis recursul CSM, a desfiintat „ingineria” judecatorului Grecu si a respins actiunea lui Garbovan. Decizia instantei supreme a dovedit si faptul ca CSM, contrar opozitiei celor de la UNJR, are competenta sa judece abaterile deontologice. 

Garbovan nevinovata dupa pelerinajul de la CSM 

Joi, 22 aprilie 2010, cauza deontologica a Danei Garbovan a fost repusa pe rolul CSM, ca urmare a ridicarii suspendarii. Judecatoarea a fost audiata timp de doua ore pe acuzatiile formulate de Inspectia Judiciara. Judecata CSM s-a facut sub presiunea judecatorilor pro-UNJR care au trimis institutiei comunicate de sustinere a lui Garbovan, cu zeci de semnaturi. Mai mult, pentru a o salva pe Dana Garbovan, in apararea sa s-au prezentat personal – pe post de avocati – judecatorul Adrian Neacsu, presedintele Tribunalului Vrancea (fondator al UNJR), judecatorul Horatiu Dumbrava, presedintele CA Targu Mures (fondator al UNJR), si judecatoarea Lavinia Lefterache, de la CA Bucuresti (membra UNJR), care au pledat pentru libertatea de exprimare a judecatorilor pe teme politice. Si alti judecatori s-au prezentat personal la CSM pentru a o sustine pe Garbovan, fiind greu de crezut ca toti dintre ei se aflau in concediu ori aveau permisie pentru „scoaterea din productie”.

Dupa imensa desfasurare de forte, Sectia de judecatori CSM a decis ca Dana Garbovan nu a a incalcat codul deontologic. Verdictul a fost prezentat in mod triumfal pe toate site-urile simpatizantilor UNJR, care nu au spus o vorba despre faptul ca vreme de un an, din cauza actiunii lui Garbovan, s-au blocat zeci de anchete privind abateri deontologice ale unor magistrati.

Precizam ca in caz de comitere a unei abateri deontologice, magistratului nu i se aplica o sanctiune concreta, ci doar se tine cont de aceasta la evaluarea sa profesionala periodica, caz in care magistratul vinovat poate primi in loc de calificativul „foarte bine”, unul mai modest de „satisfacator” sau „nesatisfacator”, ce ii poate dauna in eventualitatea unei promovari in functie.

Amintim ca mai multi membri ai UNJR vor candida in toamna pentru un post de membru la CSM, intrucat la finele lui 2010 va expira mandatul de sase ani al actualului Consiliu. In declaratia sa publica de pe siteul http://www.unjr.ro/ presedinta Dana Garbovan sustine ca : „Rolul judecatorului nu se mai rezuma la a pronunţa hotarari, ci trebuie sa se asigure ca acestea sunt intelese de cei carora li se adreseaza, sa contribuie la cresterea increderii in justitie, sa participe in mod activ la gasirea celor mai bune solutii privind administrarea justitiei protejand, in acelasi timp , drepturile si libertatile fundamentale ale omului, statul de drept si regulile democratiei.”

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult