Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei Videanu, Bica, Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş, arestaţi. Vezi referatul procurorilor

Videanu, Bica, Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş, arestaţi. Vezi referatul procurorilor

scris de C.P.
8 afisari

Adriean Videanu, Dorin şi Alin Cocoş, Alina Bica şi fostul ei consilier Florentin Mihăilescu au fost arestaţi, sâmbătă, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia a fost luată în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP al Alinei Bica şi nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

videanu-bica-dorin-alin-cocos-comboÎnalta Curte de Casație și Justiție a judecat vineri cererea procurorilor DNA de arestare preventivă în cazul Alina Bica, Adriean Videanu, Alin și Dorin Cocoș, precum și Ionuț Mihăilescu, în cel de-al doilea dosar al fostului șef DIICOT disjuns din cel privind retrocedările ANRP.

Videanu, Alin Cocoş şi Mihăilescu urmau sa fie încarceraţi, în timp ce Dorin Cocoş şi Alina Bica sunt deja în arest în alte două dosare – dosarul Microsoft şi respectiv cel al despăgubirii ilegale pentru un teren supraevaluat.

Potrivit documentului, unul dintre martori a arătat că Alina Bica venea foarte des în cadrul instituției și insista pentru întrunirea Comisiei centrale, deși nu putea fi convocată.

„În cadrul instituției circulau mai multe zvonuri, în sensul că lista cu dosarele care urma să intre în următoarea ședință a C.C.S.D. conținea câteva dosare ‘sensibile’, având în spate nume din sfera politicii. În decembrie 2011, în biroul de la ANRP s-a aflat inculpata Bica Alina, care era foarte nervoasă și speriată, încercând să convingă pe cei din ANRP să convoace mai repede comisia. În cadrul acestei discuții Alina Bica a făcut mai multe reproșuri, având următoarea remarcă: ‘cum pot eu să mă duc la Elena și să-i spun că am pus o dezaxată la ANRP?’, susținând totodată că datorită acestui fapt, de neconvocare a comisiei, va suferi ea personal repercusiuni, respectiv că ‘îi vor rupe capul alții'”, se arată în document.

Cu prilejul unei întâlniri, se precizează în referat, între Alina Bica și Ionuț Mihăilescu, pe de o parte, și un conducător al ANRP, fostul șef DIICOT ar fi susținut că vor avea de suferit grav din partea altor persoane, în acest context menționând pe un anume ‘DORIN’, precizând totodată: ”Voi chiar nu înțelegeți că-mi rup capul ăștia dacă nu e convocată comisia?”.

„În același context, atât Bica, cât și Mihăilescu și-au reluat presiunile, iar Mihăilescu a precizat că ‘dacă ei și-o vor lua, ne-o dau și nouă în forward’, motivând că sunt prea mici pentru a se pune cu alții. ‘voi nu înțelegeți că mă distrugeți, îmi rup capu, nu vă dați seama?’ „, se mai spune în document.

Conform susținerilor din dosar, Ionuț Mihăilescu o însoțea pe Alina Bica la ANRP, deși nu era angajat al instituției, și asista la discuțiile prin care aceasta forța convocarea ședinței pentru ca dosarele sensibile — adică cele pentru care se lua mită și se realiza traficul de influență — să fie urgent aprobate.

De asemenea, anchetatorii susțin că pentru a sublinia modalitatea de mascare a mitei primite sub formă de teren în Snagov este relevantă analiza succesiunii actelor notariale încheiate, persoanele implicate și declarațiile martorilor audiați care se coroborează între ele.

„Această analiză relevă că în realitate terenul care figurează în acte notariale ca fiind vândut de mama lui Alin Cocoș a fost trecut succesiv prin interpuși până a ajuns pe numele surorii lui Mihăilescu, o persoană în care acesta avea totală încredere pentru a-și încredința acesteia mita în păstrare și în ascunzătoare. Rezultă că fiecare din cei implicați în acest traseu al banilor și ‘aranjamentelor infracționale’ acționau fără să pună întrebări (unii acționau fără vinovăție deoarece o făceau din considerente de ajutor familial — cazul mamei numitului Cocoș Alin, al sorei numitului Mihăilescu Ionuț) sau pentru că erau parte a unor avantaje anterioare sau ulterioare din alte tranzacții, întrucât fie că unii acționau cu vinovăție sau alții fără vinovăție erau beneficiari”, au reținut procurorii.

Totodată, în referat se face referire și la faptul că Gheorghe Stelian a mai dat 6 milioane euro lui Dorin Cocoș pentru rezolvarea dosarului de despăgubire de la ANRP.

„Precizez că banii din vânzarea acțiunilor îmi erau virați de către SIF-urile sau persoanele care achiziționau acțiunile, în contul meu deschis la Raiffeisen Bank și, pe măsură ce aceste acțiune erau înstrăinate și primeam banii, scoteam numerar și aproximat 6 milioane euro, i-am dus-o lui Cocoș Dorin. Precizez că acești bani i-am dus numitului Cocoș Dorin într-un interval de câteva luni, procedura de cumpărare a acestor acțiuni fiind mai greoaie la acea vreme și, de fiecare dată, i-am predat în ambalajul oferit de bancă, la biroul acestuia din incinta EUROHOTEL, pe Bld. Mareșal Averescu din București”, susține acesta, potrivit referatului DNA.

Referatul procurorilor in cazul Adrian Videanu – Alina Bica

Potrivit referatului DNA, pe 24 septembrie 2013, procurorul DIICOT Valentin Trif a dispus în dosarul Romgaz sechestru asigurator asupra bunurilor imobile deținute de Adriean Videanu până la concurența sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acțiuni deținute de acesta la SC Titan Mar SA.

Videanu era cercetat în acest dosar alături de alte persoane pentru punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

În perioada următoare, cu ajutorul Alinei Bica, Adriean Videanu a reușit să înstrăineze acțiunile pe care le deținea la Titan Mar SA, operațiune facilitată și de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acțiuni nominative, pe care le deținea, în acțiuni la purtător.

DNA mai arată că, după ce a fost pus sub acuzare în dosarul Romgaz, Adriean Videanu a făcut mai multe plângeri la DIICOT împotriva instituirii sechestrului, toate fiind însă respinse.

Cu toate acestea, la data de 25 februarie 2014, prin ordonanța nr.265/II/2/2014, procurorul șef al DIICOT Alina Bica, deși nu avea competența, a admis o plângere depusă de Videanu și a dispus ridicarea sechestrului pe acțiuni.

„În motivarea soluției dispuse în mod abuziv, deoarece numita Bica Alina nu avea competența soluționării acestei plângeri, potrivit normelor de competență, a reținut și și-a însușit afirmațiile numitului Videanu Adriean — în sensul că nu mai era proprietar al acțiunilor la purtător la data când a fost instituit sechestrul asigurator și a ridicat măsura asiguratorie, favorizând persoana cercetată”, se arată în referatul DNA.

„Probatoriul administrat până în acest moment al urmăririi penale și succesiunea măsurilor dispuse relevă că numai datorită exercitării abuzive a atribuțiilor de serviciu, prin încălcarea flagrantă și grosolană a normelor de competență, de către numita Bica Alina Mihaela, a fost posibilă favorizarea persoanei cercetate Videanu Adriean, care și-a ‘pus la adăpost acțiunile’ de o eventuală răspundere pe latură civilă”, mai spun procurorii DNA.

Relatia Bica-Tender

Potrivit documentului, având în vedere relația existentă între Ionuț Mihăilescu, care fusese consilierul acesteia, și șeful DIICOT la acea dată, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul magistratului prin intermediul primului, în vederea formulării unei apărări favorabile, luând în considerare că Alina Bica a fost cea care a instrumentat dosarul și a dispus trimiterea în judecată a acestuia — rechizitoriul nr.692/P/2005 din 24 august 2006 al DIICOT.

Procurorii susțin că, pentru promisiunea sprijinului ce urma să-i fie acordat de Bica în instanță pentru Tender, Ionuț Mihăilescu, angajat al SC Prospecțiuni SA, firmă deținută de omul de afaceri, a beneficiat de un card în care îi erau virate diferite sume de bani și beneficia și de acordarea acțiunilor de la firma SC Upruc SA prin intermediar sub forma vânzării de acțiuni.

Probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor vizează modul în care procurorul șef al DIICOT, Alina Bica, după preluarea funcției, în 2013, în urmărirea intereselor inculpatului Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcționeze concluziile și poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenție.

„Practic, odată ce a ajuns la conducerea instituției publice, Bica a înțeles să subordoneze instituția pe care o conduce interesului inculpatului Tender în cauza ce forma obiectul dosarului nr.28726/3/2006 al Tribunalului București și în acest scop a dispus măsuri concrete în scopul determinării procurorilor ca, fără nicio rezervă, să pună concluzii contrare gravității faptelor dovedite prin probe. Pentru a avea certitudinea și a se asigura că dispoziția sa abuzivă, flagrant nelegală va fi executată de către procurorii din subordine i-a determinat să încheie un document scris, un proces-verbal, să-și asume prin semnătură că vor proceda conform celor dispuse de Bica Alina Mihaela. Deși i s-a spus de către procurori că trebuie să lase instanța de judecată să decidă, spunându-i, totodată, că Iancu Alexandru, în dosar de același gen, a primit o pedeapsă de 11 ani închisoare. Replica Alinei Bica a fost către procuror: ‘nu ești de acord cu mine?’ „, se spune în referat.

În document se precizează că referatul așa cum a dorit Alina Bica nu a fost depus în instanță, prin diligența procurorilor de pe judiciar, și că ulterior instanța l-a condamnat la pedeapsă cu executare.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult