„Războiul” antenelor continuă în zona Bartolomeu – Avantgarden. Petiție pentru demontarea echipamentelor „ascunse” printre reclamele de la strip mall.

Oamenii spun că s-au îmbolnăvit din cazua operatorilor de telecom

Petiție on line pentru mutarea antenei DIGI din complex LA STRADA, Avantgarden – Bartolomeu, din Brașov

Recent au fost montate antene 5 G ape stâlpul cu reclame din incinta strip mall-ului din ansamblul Avantgarden. Locuitorii din zonă cer demontarea acestora, prin intermediul unei petiții, deoarece spun că starea lor de sănătate este grav afectată.

Situația antenei GSM montată în cartierul Avantgarden 1 din Brașov este următoarea:

1. 1. Antena GSM a fost montată pe un totem publicitar din incinta Complexului „La Strada” din cartierul menționat, la o înălțime față de sol de circa 7-8 metri și la o distanță față de cel mai apropiat bloc de aproximativ 15-20 de metri, astfel încât antena se află dispusă pe orizontala etajului 3 de la acest bloc. Această situație este una fără precedent în România, până în prezent aceste antene fiind montate la înălțime de minim 30 de metri, de regulă pe blocuri cu 10 etaje sau mai mult.
2. 2. Existând un astfel de precedent, sub pretextul „îmbunătățirii semnalului la mobil”, astfel de antene GSM vor fi montate fără a se mai ține cont de opinia/ dorința cetățenilor, chiar și dacă nu există nici un studiu științific care să demonstreze faptul că acestea nu afectează sănătatea omului.
3. 3. Ne-ar ajuta foarte mult dacă ați promova pe pagina dumneavoastră petiția inițiată de către asociația de proprietari a blocului în cauză, astfel încât să putem determina autoritățile locale a emite o hotărâre de consiliu prin care montarea antenelor GSM să fie făcută doar cu respectarea următoarelor condiții:
4. obținerea avizului Compartimentului Protecția Mediului din Departamentul Arhitectului Șef din primării;
5. amplasarea antenelor GSM să fie interzisă la o distanță mai mică de 200 de metri față de locuințe/ ansambluri rezidențiale, respectiv la o distanță mai mică de 300 metri față de grădinițe, școli, spitale și centre de îngrijire a persoanelor în vârstă;
6. amplasarea antelelor GSM să se facă, obligatoriu, la un regim de înălțime mai mare de 30 de metri față de sol, fiind interzisă amplasarea pe orizontala unui spațiu destinat locuințelor, grădinițelor, școlilor, spitalelor și centrelor de îngrijire a persoanelor în vârstă.
7. 4. În această țară, mai toți așa-zișii investitori fac ce vor și unde vor înțelegând că opinia cetățeanului român nu contează (!!!). Apreciez că este vremea de a schimba această atitudine profund dăunătoare locuitorilor acestei țări.
8. 5. Autoritățile locale din România trebuie să înțeleagă faptul că, în orice situație și pentru orice amplasare a vreunei construcții ori dispozitiv tehnic este necesar și acordul vecinilor, respectiv al oamenilor care locuiesc în proximitate. În caz contrar, „mâine” ne putem trezi în preajma locuințelor proprii cu te miri ce lucruri care ne pot pune viața în pericol.
9. 6. În cazul antenelor GSM, este evidentă situația în care câmpurile electromagnetice de joasă frecvență sau de radiofrecvență generate reprezintă o asemenea poluare, pentru a fi necesar acordul tuturor vecinilor din proximitate. Este rezonabil a se considera că, în raport de distanța mică față de spațiile destinate locuirii (în cazul nostru 15-20 metri față de primele blocuri), antenele GSM constituie o sursă de poluare electromagnetică și, chiar dacă efectele radiațiilor specifice produse de aceste antene nu au fost pe deplin clarificate, nu se poate nega existența unui risc pentru sănătatea persoanelor ce locuiesc în proximitatea lor.
10. 7. Studiile științifice se axează în principal pe problema dacă expunerea timp îndelungat la radiațiile stațiilor de telefonie mobilă provoacă cancer. Atâta timp cât nu s-a stabilit cu un anumit grad de certitudine ca antenele GSM nu au nici un efect periculos asupra vieții și sănătății unei persoane ce locuiește permanent în preajma acestor dispozitive, recurenții trebuie să beneficieze de principiul precauției instituit Articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din 26.12.2012, care spune la alin.(1): Politica Uniunii în domeniul mediului contribuie la următoarele obiective: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului; ocrotirea sănătății persoanelor (…) iar la alin.(2): Politica Uniunii în domeniul mediului urmărește un nivel ridicat de protecție, ținând seama de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Uniunii. Aceasta se bazează pe principiile precauției și acțiunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la sursă, a daunelor provocate mediului și pe principiul „poluatorul plătește” (…)”.
11. 8. Consiliile locale din România, în hotărârile pe care este necesar să le adopte cu privire la limitarea expunerii publicului larg la câmpurile electromagnetice, pot avea ca temei legal următoarele documente:

– Articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din 26.12.2012, alin.(1) și alin.(2), sus-amintite;

– Raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a Recomandării CE din 12.07.1999 privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (0Hz- 300 GHz) care:

• la 1, recunoaște evidența expunerii publicului la câmpuri electromagnetice (CEM) și că acestea „pot avea efecte biologice în anumite condiții”;
• la 3, recunoaște conformitatea recomandărilor din raport în temeiul prevederilor art.152, alin.(41) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din 26.12.2012, care recomandă completarea politicilor naționale de ameliorare a sănătății publice și prevenire a bolilor umane și de eliminare a surselor de pericol la adresa sănătății. În plus, art.152 alin.(1) afirmă: „În definirea şi punerea în aplicare a tuturor politicilor şi acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane”;
• la pct.4, se precizează faptul că nu există certitudini privind neafectarea sănătății umane ca urmare a expunerii îndelungate la CEM (RF/ IF/ ELF), subliniind faptul că „evaluarea și estimarea corectă a posibilelor efecte asupra sănătății în urma expunerii pe termen lung la câmpurile IF sunt importante deoarece expunerea umană la aceste câmpuri este în creștere ca urmare a apariției tehnologiilor noi și în curs de dezvoltare”, dar mai ales „concluzia anterioară potrivit căreia câmpurile magnetice ELF sunt posibil cancerigene, întemeiate în primul rând pe rezultatele studiilor epidemiologice asupra leucemiei la copii, este încă valabilă”;
• la pct.2.1, se menționează că „din rațiuni de precauție, în unele țări (ale UE – n.a) sunt puse în aplicare abordări mai restrictive. În Belgia, un decret regal stabilește limita valorilor de bază, care este de patru ori mai strictă pentru câmpuri RF între 10 MHz și 10 GHz. Grecia aplică factori de reducere de 60% sau 70% la restricțiile de bază pentru toate antenele terestre (60% când antenele sunt amplasate la mai puțin de 300 de metri de școli, grădinițe, spitale sau centre de îngrijire a persoanelor în vârstă”;

– Art.2 din Convenția Drepturilor Omului ratificată de România prin Legea nr.30 din 18.05.1994 (publicată în M. Of. Nr. 135/31.05.1994) și consacrat de art.22 și 34 din Constituția României, care reglementează dreptul la viață și integritate fizică și, implicit, la sănătate, ceea ce presupune și eliminarea din mediul biologic al individului a oricărui risc potențial pentru sănătatea și bunăstarea sa;

– Prevederile din Art.16, alin.(1) din Ordonanța nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcționarilor publici, prin care Statul Român recunoaște nocivitatea radiațiilor electromagnetice neionizante emise de antenele de telefonie mobilă prin acordarea unui spor de până la 10% din salariul de bază pentru condiții vătămătoare funcționarilor publici „care desfășoară activitate în autoritățile şi instituțiile publice în care funcționează instalații ce generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență”.