Acasa Actualitate-InternaInvestigatii Un istoric maghiar ne scutura memoria

Un istoric maghiar ne scutura memoria

scris de Ziua Veche
8 afisari

Unguroaica Andrea Varga ii incita pe romani la o dezbatere pe tema trecerii de la Cortina de Fier la noile tendinte democratice. Reprezentanta Comisiei Europene in Romania a gazduit, miercuri, expozitia Andreei Varga: ‘’O poveste despre libertate’’, eveniment tematic cu fotografii si documente din perioada comunista in tarile fostului bloc CAER.

Andrea Varga, un istoric tanar de la Budapesta care a ramas in Romania de 15 ani, a invatat putin romaneste, a studiat un volum enorm de documente din Arhivele Nationale si nu numai, a intampinat reactii de tot felul, de la indiferenta la suspiciuni patriotice (o fi spion ungur?), ne trage de maneca: ‘’ Nu uitati ca anul 1989 a fost anul in care popoarele din Estul Europei si-au castigat libertatea negand, cu pretul vietii, infruntand moartea sau suferind torturi, sistemul impus de bolsevici‘’. Este mesajul adus romanilor de Andrea Varga, el vorbeste de solidaritatea popoarelor din Est care au incercat, cu umerii goi, sa impinga tancurile sovietice din casele parintilor si bunicilor lor si sa iasa la lumina. Revolutia maghiara, oroarea numita Zidul Berlinului, Solidaritatea poloneza, Revolutia (furata) din decembrie 1989 din Romania, an in care minciuna numita comunism s-a prabusit sub memorabilul indemn al Papei Ioan Paul al II-lea adresat multimilor: ‘’Nu va fie frica!”, sunt reperele in jurul carora Andrea Varga si-a construit expozitia. Autoarea a subliniat importanta marilor miscari anticomuniste din 1956, 1968, 1980, 1989 din Budapesta, Praga, Gdansk, Timisoara, Bucuresti.

{gallery}gallery/02/foto_comunism{/gallery}

Totalitarismul prin ochelarii de copil

‘’In timpul pregatirii materialului expozitiei (filme, fotografii, documente si mesaje audio) am descoperit o nemarginita acumulare de presiune, violenta, brutalitate, fanatism, disperare. Evenimente brutale, cruzimi de o ticalosie fara margini au fost botezate « schimbare de regim», dar si temnite intunecate, locuri de executie, tribunale intunecate, ca si violenta si cruzimea oamenilor de partid au fixat cadrul unor schimbari de regim. Dorinta de schimbare a regimului a dictat represaliile din anii 1945-48, executiile din ’56, a miscat tancurile din ’68, a modelat compromisul din ’77, solidaritatea din ’81, apoi, in 1989 revolutiile din partea europeana a imperiului sovietic in declin’’, spune Andrea Varga. Istoricul invoca perceptia totalitarismului ‘’prin ochelarii de copil’’: ‘’cum il trimit pe Tata la opt sute de kilometri distanta sa se angajeze pentru ca are alta nationalitate sau e intelectual, cum e populata Delta Dunarii cu preoti, criminali, gulag locuit de cei ce gandesc diferit si de familile lor, cum zambesc cadrele de partid la congrese semnand in aceeasi zi ordine de executie, cum sunt bagati tigani in blocurile din orase si in fabrici(…) multimi ingenuncheate, patru denuntatori la zece oameni, interdictia de a purta jeansi’’…Varga ia in considerare si ‘’timpii decupati’’ ai socialismului: timpul muncii, timpul sportului, timpul sedintelor politice, timpul exilului, a excursiilor obligatorii, a lecturilor obligatorii a presei, a sedintelor satesti sau de uzina, timpul dezvoltarii oraselor industriale, cel al demolarii satelor, cel al avantului si al predarii cotelor de recolta, timpul fara regalitate etc.

Salvarea de la uitare

Dar, arata autoarea expozitiei, dupa redesteptarea est-europeana din 1956 (reprimata cu salbaticie de directivele URSS) ‘’timpul marilor schimbari a venit odata cu 1989 in aceasta macroregiune’’, cu deschiderea granitelor, alungarea conducatorilor (in cazul Ceausestilor cu rafale de AKM) si tot ce a urmat de la caz la caz: entuziasmul, reglarile de conturi, milionarii peste noapte, distrugerea documentelor secrete, ocuparea mass-media. ‘’Natura caracteristicilor sistemelor de schimbare si ale  schimbarilor de regim se pierd in istorie, sunt evocatoare de istorie si chiar formatoare de istorie. Dintre ele, aceasta expozitie poate dezvalui numai instantanee durabile, dar o face cu intentia de a salva de la uitare, spune Andrea Varga. Sa nu fie uitate, indeamna ea, necazurile celor ce au suferit, care au fost torturati, curajul celor ce nu s-au lasat doborati, vointa razvratitilor, emotiile fugarilor, drama celor ce asteapta si astazi reabilitarea, ‘’nici fatarnicii care se ascund abili si acum, sau cei care nerusinat si-au schimbat arama fetei’’. ‘’Sa nu se poate spune « amin » dupa crime comise cu cruzime ‘’, indeamna istoricul maghiar.

Ceausescu, ultimul stalinist

In general, fotografiile si documentele despre totalitarism n-au nevoie de multe comentarii. ‘’Povestea despre libertate ‘’ nu face exceptie. Imagini cu tancuri rusesti in Budapesta, in Praga, ridicarea zidului Berlinului, oameni inebuniti de groaza alergand, cu mainile goale,  pe strazi, la vederea trupelor URSS, mortii de pe caldaram, miscarile de protest, instantanee de la Bucuresti si Timisoara, documente despre ratiile de mancare pe cartela, despre cei urmariti, persecutati, ucisi, figura sinistra la batranete a lui Ceausescu pe coperta unui numar din Newsweek sub titlul ‘’Inside Romania-The Last Stalinist’’. Nu lipseste nici presa vremii din Romania, mai precis o colectie a Romaniei Libere pe vremea cand era ‘’cotidian al Consiliului National al Frontului Democratiei si Unitatii Socialiste’’. In afara osanalelor lui Ceausescu, omniprezente in mai toate paginile, citim titluri, la intamplare ‘’Unde e primarul comunei ? Pe tractor !’’, ‘’Ancheta la Buzau-cum sunt folosite curtile ? ‘’, ‘’In trei ore s-au colectat peste 12 vagoane de fier vechi’’, ‘’Acum, zi si noapte la semanat’’, ‘’Participarea maselor la decizii’’, ‘’Ancheta RL-O comoara la indamana : cioburile de sticla’’, ‘’Satenii din Gruiu n-au nevoie de chiosc de legume’’. Tot la intamplare, spicuim tot din istoria recenta : ‘’Sa sunam la Moscova sa spunem cine suntem si ce vrem” (Ion Iliescu, decembrie 1990) .”Domnu’ Coposu, nu mai imi baga, dom’le, sula in coaste!” (Ion Iliescu,1990) . „Va multumesc pentru ce ati demonstrat si in aceste zile, ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica si muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu” (Ion Iliescu adresandu-se minerilor, 1990). ‘’Timp de 40 de ani ati ascultat din gura predecesorilor mei, in diverse variante, acelasi lucru : ce frumos se dezvolta tara noastra, cate tone de otel am produs, cat e fericiti suntem, cat e credinciosi suntem guvernului si ce perspective frumoase ni se deschid. Presupun ca nu m-ati pus in functia asta ca sa va mint si eu ‘’ (Vaclav Havel, ianuarie 1990)

0 comentariu

dadu 13-05-2010 - 16:32

as dori sa-si dea cu parerea un specialist ,nu un ofiter sub acoperire,ca croitoru

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult