Acasa Actualitate-InternaInvestigatii Revendicare la nivel mare. Razboi pe Complexul “Palatul Mogosoaia”

Revendicare la nivel mare. Razboi pe Complexul “Palatul Mogosoaia”

scris de Ziua Veche
12 afisari

Valeriu Stoica a confirmat pentru ziuaveche.ro ca firma de avocatura “Stoica si Asociatii” ii va reprezenta in instanta pe urmasii Marthei Bibescu in actiunea de revendicare a domeniului si Palatului Mogosoaia. Christopher John Ghika si sora lui Jean Valentine Louise Ghika-Comanesti au depus actiunea de revendicare la Tribunalul Bucuresti pe 12 martie, sustinand ca, in calitate de mostenitori ai Marthei Bibescu, nascuta Lahovari, au drept de proprietate asupra complexului “Palatul Mogosoaia”. Cei doi solicita ca, in cazul in care restituirea nu este posibila, sa primeasca despagubiri, Palatul fiind evaluat provizoriu la 10 milioane de euro. Instanta de judecata a stabilit primul termen in acest proces pentru 26 aprilie.

28 constructii si aproape 100 hectare de teren

Cei doi mostenitori arata ca Palatul de la Mogosoaia, impreuna cu mai multe dependinte, parcul si cateva zeci de hectare de teren arabil si de livada, a fost dobandit de Martha Bibescu de la sotul acesteia, Printul George Valentin Bibescu, printr-un „Act de donatiune”, datat 24 martie 1925, care a fost atasat, in copie, la dosarul cauzei, contractul fiind inregistrat la Sectia de notariat a Tribunalului Ilfov.

Potrivit actiunii depuse la Tribunalul Bucuresti, pe 2 martie 1949, “in lipsa oricarui temei legal, Directia Gospodariile Agricole de Stat a procedat la preluarea bunurilor Marthei Bibescu situate in comuna Mogosoaia, judetul Ilfov, bunuri constand in: 33 de hectare de teren arabil, 30 de hectare parc, 8 hectare teren cultivate cu pomi, 3 hectare teren cultivate cu plante de protectie, 8.700 mp teren cu destinatia de loc de casa, 28 de constructii (dintre care doua castele, 9 corpuri de cladiri avand destinatia de locuinte pentru personal, o biserica si alte corpuri denumite Casa mica si Casa mare), produse si producte agricole, inventar viu, precum si intregul inventar mort”. Cei doi mostenitori ai Marthei Bibescu sustin ca revendica doar parcul, terenul cultivat cu pomi, cele trei hectare cultivate cu plante de protectie, precum si constructiile si terenul aferent acestora, specificand ca nu fac obiectul acestui dosar terenul arabil sau inventarul complexului.

Descendenta Marthei Bibescu

Christopher John Ghika si Jean Valentine Louise Ghika-Comanesti expun, pe larg, in actiunea depusa in instanta, descendenta Marthei Bibescu, prin care drepturile de mostenire asupra Palatului de la Mogosoaia le-au revenit lor, detaliaza NewsIn. Astfel, se arata in actiune, dupa moartea Marthei Bibescu, in noiembrie 1973, succesiunea acesteia a fost acceptata de fiica si unica sa mostenitoare, Valentine Ghika-Comanesti, casatorita cu Printul Dimitry Ghika-Comanesti, potrivit unui „Act de notorietate” datat 18 ianuarie 1974.

La randul sau, mostenirea Valentinei Ghika-Comanesti i-a revenit, dupa moartea sa, in noiembrie 1976, sotului ei, Printul Dimitry Ghika-Comanesti, dupa cum reiese din certificatul de mostenitor eliberat de Inalta Curte de Justitie din Anglia, in ianuarie 1977.

In 1989, drepturile asupra proprietatilor Marthei Bibescu din Romania trec la fiul Printului Dimitry Ghika-Comanesti, John Nicholas Ghika, casatorit cu Judith Mary Ghika. Cei doi au doi copii, respectiv Jean Valentine Louise Ghika-Comanesti si Christopher John Ghika, reclamantii din dosar. John Nicholas Ghika a murit in august 2003, mostenirea lasata de el revenindu-i sotiei sale, Judith Mary. La inceputul lui 2010, aceasta le-a donat celor doi copii ai sai, Jean Valentine Louise Ghika Comanesti si Christopher John Ghika, toate drepturile dobandite prin succesiune cu privire la imobilele din Romania care au apartinut familiei lui John Nicholas Ghika.

De la o institutie a statului la alta

Mostenitorii Marthei Bibescu spun ca, dupa preluarea de catre stat, in 1949, “in mod abuziv si fara temei legal”, a Palatului Mogosoaia, domeniul si imobilele au fost administrate succesiv de mai multe institutii, “fara sa iasa insa din sfera de stapanire a statului”. Printr-o hotarare a Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romane (RPR) din 1952, imobilul a fost transmis din folosinta Ministerului Invatamantului Public, a Sfatului Popular al Capitalei si a Ministerului Fortelor Armate, in folosinta Comitetului pentru Arta, precum si a Uniunilor Artistilor Plastici, a Compozitorilor, a Scriitorilor si a Arhitectilor. Trei ani mai tarziu, 12 hectare din parcul complexului trec din administrarea Ministerului Culturii in cea a Sfatului Popular al Capitalei, sustin cei doi mostenitori in actiune, care arata ca Palatul a fost administrat de Muzeul National de Arta al RPR pana la cutremurul din martie 1977, cand tot inventarul a fost evacuat in cladirea muzeului, institutie care a administrat imobilul pana in 1991.

Pe de alta parte, potrivit actiunii depuse la Tribunalul Bucuresti, o suprafata de aproape 18 hectare din parcul complexului, situata in zona de nord a domeniului, a trecut in 1970 in administrarea Directiei Domeniului Public al Municipiului Bucuresti, pentru ca in 1990, printr-o Hotarare de Guvern, sa fie trecut in administrarea Centrului de Cultura si Creatie Mogosoaia – Buftea. Un an mai tarziu, in aprilie 1991, cele aproape 18 hectare de parc ajung sa fie administrare de Trustul Domus, aflat in subordinea Ministerului Culturii.

In ceea ce priveste Palatul si o parte din dependintele situate pe domeniul de la Mogosoaia, in actiune se arata ca acestea au fost trecute, in 1991, prin ordin al Ministerului Culturii, din administrarea Muzeului National de Arta al Romaniei in subordinea Trustului Domus. In 1993, MCC infiinteaza Centrul National de Cultura Mogosoaia, care preia administrarea Palatului. Ulterior, cele 12 hectare din parcul de la Mogosoaia trec in administrarea Centrului, pentru ca in 2003, institutia care i-a succedat, Palatele Brancovenesti de la Portile Bucurestiului, sa fie trecuta sub finantarea CGMB si a Ministerului Culturii.

Se poate observa faptul ca titlul paratilor din prezenta cauza emana de la Statul roman, autor al preluarii abuzive a imobilului in litigiu si care a transmis succesiv dreptul de administrare asupra acestuia”, se arata in actiunea depusa la instanta.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult