Pogromul de la Iaşi, din 27-29 iunie 1941, reprezintă una dintre cele mai tragice pagini din istoria evreilor din România şi nimeni, niciodată, individ sau autoritate nu va putea găsi vreo justificare sau vreo scuză, se arată într-un mesaj al preşedintelui Traian Băsescu.
Mesajul şefului statului, ocazionat de comemorarea a 70 de ani de la Pogromul de la Iaşi, a fost citit de consilierul prezidenţial Iulian Fota în cadrul manifestărilor organizate la Iaşi.
„Pogromul de la Iaşi, din 27-29 iunie 1941, reprezintă una dintre cele mai tragice pagini din istoria evreilor din România. Acţiunile de distrugere fizică a evreilor din Iaşi s-au desfăşurat la ordinul expres al lui Ion Antonescu, secondat de autorităţile publice locale. La 29 iunie 1941, Mihai Antonescu a ordonat deportarea tuturor evreilor din Iaşi, inclusiv a femeilor şi copiilor, în drum spre gară evreii supravieţuitori fiind bătuţi şi umiliţi. Astăzi, în acest frumos oraş european, Iaşi, aducem un pios omagiu celor care au pierit atât de tragic în acele zile, celor care au fost aruncaţi în vâltoarea istoriei, doar pentru că erau diferiţi, doar pentru că erau evrei. Pentru faptele de la Iaşi, din iunie 1941 ca şi pentru alte fapte similare, precum cele de la Bucureşti, din 21-23 ianuarie 1941, nimeni, niciodată, individ sau autoritate nu va putea găsi vreo justificare sau vreo scuză”, se arată în mesajul şefului statului.
Potrivit sursei citate, Băsescu apreciază că Pogromul de la Iaşi, ca şi tragedia Holocaustului în ansamblul său, reprezintă „un capitol cutremurător al istoriei României, punându-ne pe toţi în faţa nevoii de a ne asuma responsabilitatea pentru gravele erori din trecut”.
De asemenea, şeful statului mai arată că societatea românească nu mai este una la răscruce.
80 comentarii
Pribeagule – rspuns la tema unirii de la articolul inchis –
Incep prin a spune ca sunt aproximativ in zona ideilor tale, deci putem dialoga, enumerand punctele unde sunt aprox de acord cu tine.
Evident ca nu se poate aplica chestia cu „judecatorii si politistii” din „sanul sau” pe intreg teritoriul Romaniei de azi.
Sunt de asemenea de acord, ca romanii au vrut sa se uneasca
Si, in ultimul rand, sunt de acord ca astazi trebuie sa gasim o solutie, pt traiul in comun, pe acest teritoriu.
Incep acum cu diferentele :-), pornind de la ultimul punct.
Pt a convietuii in pace si intzelegere impreuna, trebuie sa pornim de la respectul reciproc! Iar pt a ne respecta reciproc, trebuie sa eliminam piedicile care stau in cale. Iar piedicile care stau in cale, sunt de ordin ideologic, nu neaparat istoric.
Dpmdv, conflictul primordial dintre unguri si romani, este „dreptul” asupra Ardealului, argumentat ideologic de ambele parti. Aceasta ideologie, ar trebuii eliminata, pt ca a) nu are (sper) nicio relevanta astazi si b) este o piedica in drumul spre conciliere, care trebuie neaparat eliminata.
Ideologia ar trebuii inlocuita cu realitatea istorica. Fara resentimente, fara reprosuri. Daca nu vom reusii sa ne debarasam de aceasta problema, e va mocnii continu.
Deci, astazi, locuitorii Ardealului (romani, sasi sau unguri) nu ar mai trebuii sa se combata din punctul asta de vedere. Cine traieste azi in Ardeal, este ardelean. Are dreptul la autodeterminare. Romanii, fiind majoritari, avand deci puterea politica la indemana, ar trebuii sa accepte ca si ungurii din Ardeal au dreptul sa traiasca ca si ei. Ca nu sunt tolerati. SI ca nu sunt vazuti ca o minoritate, care trebuie sa se supuna majoritatii. Numai atunci, cred eu, si ungurii vor avea o alta atitudine fata de romanii majoritari.
Acum revin la unire si la razboi. Ambele sunt puternic incarcate ideologic. Personal cred, asa ca tine, ca unirea s-a realizat si pt ca romanii au vrut-o dar in primul pt ca au castigat razboiul. Ceeace nu este corect, sau ca sa ma exprim altfel, ceeace reprezinta o piedica in drumul spre buna intzelegere, este pozitia revansarda, vis-a-vis de maghiari. La fel cum a fost de ioncorecta si pozitia revansarda fata de romani in perioada 41-44 in zonele temporar maghiare. Si motivarea ideologica a acestei uniri cu „Noi am fost primii”. Trebuie sa acceptam ca exista teorii deiferite la acest punct. Si, indiferent cine are dreptate, pt prezent, istoria de acum peste un mileniu, nu ar trebuii sa fie punctul de plecare, daca tot vrem reconciliere.
Cert este, ca in actul unirii, s-au proclamat niste drepturi care nu au fost acordate minoritatilor. Ca scuza, vine tratatul de pace. Exista deci un fel de ´, luam ce ne place din amandoua. Repet, nu cred ca ar trebuii sa cautam un „drept” in trecut daca vrem sa progresam in prezent si viitor. Din trecut trebuie doar sa luam lectiile de rigoare. Pt. ca, ce ar inseamna concret ca romanii au fost primii in Ardeal? Pai ca ungurii de acolo sunt pe locul doi. Asa cum au fost romanii in Imperiu. Dar asta este deja o situatie conflictuala, inutila! Vrem sa mergem mai departe, sa lasam greselile din trecut. Atunci inseaman ca trebuie sa acceptam ca si romanii si ungurii au un dreptul sa traiasca in Ardeal, de pe aceasi pozitie, de la egal la egal. Asta fiind baza de la care putem acum sa discutam cum ar putea arata aceasta „egalitate”.
Acum spun si eu. Daca esti de acord cu acest punct, putem continua discutia. Daca nu, nu are sens.
Daca suntem egali, si nu ne legam de structura statului (frontiere), putem sa ne punem intrebarea, cum ajungem la un sistem in care ambele parti sa se si simta egale, nu numai pt ca egalitatea este declarata undeva in Constitutie.
Aceasta egalitate ar trebuii sa inceapa printr-o autodeterminare vasta. Daca ungurii din Ciuc vor sa faca din Dumineca zi lucratoara si din Joi una libera, de ce nu? (Exagerez evident)
Iarasi credca Autonomia ungurilor din zona (eu sunt banatzean nu secui) nu ar strica absolut cu nimic. Ar avea avantaje. Sunt un adept al descentralizarii, indiferent pe ce criterii. Iar , dat fiind faptul ca in zoina ungurii sunt cam 90%, orice forma de descentzralizare va fi automat si etnica. Iar rupera zonei compacte in care traiesc ugurii acolo de sute de ani, nu ar mai fi egalitae. Nu ar fi nici corecta. Nu ar fi nici din motivbe econiomice, ci strict revansarde, si din dorinta de a asimila. Ori, daca vrem conciliere, trebuie sa renuntzam la asimilare, chiar daca ea nu este cu arma politica, ci cu cea economico-administrativa.
Eu cred sincer, ca odata ce autonomia va exista, bariera ideologica din capetele oamenilor va cadea. Subiectul de discutie nemaiexistand. Conflictul nu va mai avea baza!
Acuma, cu sau fara autonomie. Iti pun alta intrebare. Cum crezi ca un ungur din Romania se poate simtii reprezentat de statul roman, de instituitiile lui? Unde gaseste un ungur, ceva mic acolo, in legile, institutiile, simbolurile statului, care sa-l lege de Romania? Eu nu gasesc nimic.
Insa gasesc simboluri care despart. Ziua nationala, 1 Decembrie, este nefericit aleasa dpmdv. Ea este cu siguranta o zi importanta pt romanii, dar una cel putin trista pt unguri. Insusi Regele Mihai s-a intrebat de ce nu este ziua Independetei din 1877 ziua nationala, ca si la cele mai multe popoare. Ca sa pot sa fiu patriot, eu ca ungur, trebui sa ma identific cu Romania. caci daca nu ajungem acolo, ramanem in stadiul de conflict.
Autonomia ar fi un pas. Insa, ar mai trebuii sa urmeze si altii. Ungurii ar trebuii acceptati ca parte componenta din natiunea romana moderna. Iar asta trebuia sa apara si ain alte forme, nu numai intr-o lege care apara minoritatile.
Scuza-mi greselile de ortografie si de stil, dar mai am un minut pana la un meeting
BOZGORULE, IADUL TE ASTEAPTA, INGROZITOR VEI FI CHINUIT ACOLO NEBUNULE!
VORBEAM DE IADUL DIN LUMEA DE APOI, IDI…ULE BO ZGOR!
CITESTE CARTILE psihiatrului STASNISLAV GROF si ale DOCTORULUI IN PSIHOLOGIE Michael Newton, pentru ca sa nu mori prost!
Admin,
acum, cu toate ca Ciuciu are circumstantze atenuante :-), eu cred ca ar fi corect sa-l amendati macr un pic pt limbajul de cartier.
Sau il considerati un fel de bufon?
Unde esti Pribeagule? Doar nu te fofilezi acum…
Aici sunt… pui de dac.
Ti-am gasit opera atit de apreciata de Ciu Huhu. Ai putintica rabdare, te rog. N-am reusit inca s-o citesc, darmite s-o inteleg, si fiind atit de vasta… cred ca-ti voi raspunde miine.
D-lor. In Romania din pacate sistemul administrativ este foarte parsiv gindit, fiind unul centralist adica: decizia este luata de un grup restrins de oameni de la centru si fara sa reflecte vointa si aspiratiile cetateanului din teritoriu. In actul de decizie al puterii statale nu este inclusa aspiratia cetateanului ce detine o posesie. Statul romanesc este croit in asa fel incit este o organizatie care dicteasa intregii societatii sfidindui cu buna stiinta pe proprietarii de pamint din tara.
Ori tocmai acest lucru trebuieste schimbat. Factorul politic are obligatia sa ieie act de vointa cetateanului si pe care sa o transpuna in lege. Adica legea sa vina de jos in sus si Nu de sus in jos cum se intimpla din 1920 incoace. Numai atunci cind fiecare cetatean se simte reprezentat in actul de decizie al puterii sentimentul de apartenenta fata de stat si ca statul iti apartine tie ca cetatean se va putea consolida relatia dintre cetateni si dintre stat si cetatean. Intrebarea este ce fel de administratie ar trebuii sa fie aceea in care fiecare cetatean sa isi regaseasca dorintele, interesele si aspiratiile in legile promulgate de factorul politic? Eu recunosc acest sistem ca fiind cel Federal, asa cum este in Germania, Canada, USA etc.
La Bucuresti sa fie un Parlament si un Guvern Federeal si care sa aibe un numar de locuri egal pentru fiecare Provincie istorica indifferent cit de mare si ce populatie are. Acest parlament si Guvern Federal de la Bucuiresti sa fie insarcinat Numai cu Politica externa, apararea nationala, Telecomunicatii, Transporturi si Posta.
Fiecare Provincie istorica sa aibe la rindul sau un Parlament si Guvern Propriu si care sa admin istreze si gestioneze problemele specifice populatiei acelei provincii si in spiritul mentalitatii oamenilor ce o locuiesc adica problematicile, Industrie, Agricultura, Sanatate, Cultura, Interne si Administratie etc. etc. Sa fie ciorba fiecarei Provincii istorice care va avea un buget propriu dupa eficienta economica a fiecareia. Si nu ca astazi cind de la Bucuresti se emit politici pentru provincii si care sunt in afara specificului mentalitatii locuitorilor acelor provincii iar fondurile se distribuie dupa bunul plac devenind un mijloc de santaj. Iar Buget Federal National sa fie stabilit de catre Guvernele Provinciale la buna intelegere.
Comments are closed.