UPDATE 14.00: Curtea Constituţională a amânat, cu o săptămână, decizia privind sesizarea Executivului legată de conflictul juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Parlament. Boc, Geoană şi Anastase au fost prezenţi la CC circa trei sferturi de oră, expunundu-şi în faţa Curţii punctele de vedere.
„Parlamentul nu are niciun temei, în acest moment, să refuze continuarea procedurii. Scrisoarea preşedintelui (Senatului, n.r.) Mircea Geoană, adresată primului ministru, cu privire la renunţarea asumării nu are niciun fundament juridic şi nu are nicio valoare juridică, pentru că poate fi un gest politic. Gestul lui Geoană nu are nici aprobarea Senatului, nu are nici aprobarea plenului celor două Camere ale Parlamentului şi atunci, pe bună dreptate, se pune întrebarea: Cu ce drept, în acest moment, Parlamentul refuză continuarea unei proceduri de asumare?”, a declarat Emil Boc, după ce a fost prezent la CCR, transmite Agerpres.
„Fac un apel către primul-ministru, care este un jurist şi care cunoaşte dreptul constituţional, să înţeleagă că, în acest moment, cel puţin această cale de a adopta Legea Educaţiei este închisă şi că trebuie să revenim la normalitate democratică şi constituţională în această ţară”, a afirmat, la randul sau, Geoană.
–––––––––––––––––––––-
Premierul Emil Boc merge joi la Curtea Constituţională pentru a susţine argumentele care au stat la baza sesizării instituţiei în cazul conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Parlament privind Legea educaţiei, au declarat surse oficiale pentru Mediafax. Conform acestora, şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, se va prezenta, joi, în faţa magistraţilor constituţionali pe aceeaşi temă.
Guvernul a transmis, luni, Curţii Constituţionale o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Executiv şi Parlament, arătând că acest conflict este generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură depuse ca urmare a angajării răspunderii.
Premierul solicită preşedintelui şi judecătorilor Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, şi să constate că blocajul instituţional cu privire la prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii Educaţiei Naţionale.
În scrisoare se arată că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului reprezintă un gest politic prin care acesta îşi pune la dispoziţie mandatul şi că, deşi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a înţeles să dispună de prerogativa prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituţie şi să sesizeze Curtea Constituţională, în data de 19 octombrie 2010, cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern, Legislativul nu a considerat că prin angajare s-ar aduce atingere competenţei sale de unică autoritate legiuitoare şi, în consecinţă, a parcurs calendarul adoptat pentru desfăşurarea acestei proceduri.
Premierul atenţionează că, deşi regulamentul Parlamentului prevede în mod imperativ că moţiunea de cenzură se prezintă în cel mult 5 zile de la data depunerii, acest termen a fost cu mult depăşit.
În opinia şefului Guvernului, refuzul Parlamentului de a trece la etapa următoare a acestei proceduri este unul lipsit de justificare constituţională, fiind de natură a da naştere, prin refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţia sa (dezbaterea moţiunii de cenzură înregistrate) la veritabilul conflict juridic între cele două autorităţi, respectiv Guvern şi Parlament.
Un alt argument invocat de premier este că decizia Curţii Constituţionale nu este de natură să conducă prin ea însăşi la încetarea procedurii angajării răspunderii Guvernului. Potrivit deciziei Curţii, Guvernul nu a fost obligat să renunţe la procedura angajării răspunderii asupra Proiectului Legii Educaţiei naţionale, deşi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, solicitase expres acest lucru.
Curtea Constituţională a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educaţiei naţionale, aflat în dezbatere parlamentară, respectiv la Senat, în calitate de Cameră decizională, nu îşi găseşte nicio motivare şi apreciază că nu există nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivităţi parlamentare cu referire la proiectul de lege în discuţie. În acelaşi timp, însă, cu privire la solicitarea autorului sesizării, în sensul ca instanţa de contencios constituţional să oblige Guvernul să renunţe la procedura angajării răspunderii, Curtea constată că această cerere excedează competenţei sale, soluţia aparţinând în exclusivitate autorităţilor publice aflate în conflict.
