Mass-media propagă o “minciună majoră”, aceea că România se află într-o situaţie disperată, că nu există soluţii la criza economică şi că politicienii nu ştiu ce au de făcut a ţinut să afirme şeful statului, într-un interviu la postul public de radio. “Dacă vă uitaţi, în 80% din mass-media se transmite un singur mesaj: că suntem într-o situaţie disperată, nu avem soluţii, politicienii nu ştiu ce este de făcut. Ceea ce este una din minciunile majore pe care mass-media le propagă. Repet, una din minciunile majore pe care mass-media le propagă”, a remarcat Traian Băsescu.
Prezentăm câteva din ideile expuse miercuri la Radio România Actualităţi de preşedinte.
Concubinajul ticăloşiei politicieni-sindicate
@ “A fost un parteneriat între politicienii din 2007-2008 şi sindicate, care au ştiut toţi că dublarea pensiilor nu este sustenabilă, că mărirea salariilor şi nenumărate sporuri acordate nu erau sustenabile, deci a fost un concubinaj al ticăloşiei între politicieni şi sindicate. Ei se duceau şi îşi păcăleau membrii ‘Vedeţi ce am obţinut pentru voi! Mai alegeţi-ne, că noi suntem veşnici, din 1990 până acum. Noi, liderii sindicali, suntem veşnici!’. Singura durere o au când trebuie declarate averile”.
Să fim asiguraţi
@ “Unii analişti economici de mare prestigiu spun că va mai veni o reintrare în recesiune. Chiar dacă acum sunt slabe semne de reluare a creşterii economice, alţii spun că nu va mai fi o nouă cădere în recesiune. Nu poţi, ca şef de stat, să nu te gândeşti la ce poate fi mai rău, să nu îţi iei măsurile din timp. De aceea, un acord cu Fondul are două valenţe, pe de o parte credibilizare, pentru a putea împrumuta de pe pieţe să ne completăm banii necesari la plata pensiilor şi salariilor. Pe de altă parte, dacă se adeveresc aprecierile că se va intra din nou într-o perioadă de recesiune, să fim asiguraţi, să ştim că avem o poartă deschisă pentru finanţarea consolidării rezervei Băncii Naţionale”.
Un acord cu FMI dă garanţie
@ “Suntem destul de puţin credibili din punctul de vedere al pieţelor financiare internaţionale şi atunci primim împrumuturi pe termene scurte de 6 luni, de 9 luni, de un an. Este tipul de împrumuturi pe care reuşim să le facem. România are nevoie de împrumuturi pe termen lung, iar un acord cu FMI dă garanţie pieţei financiare internaţionale că România îşi va continua reformele structurale pentru diminuarea impactului consumului din bugetul de stat în raport cu investiţiile”.
Alta lege unitara a salarizarii
@ ”Legea (unitară a salarizării în sistemul bugetar-n.r.) care a fost adoptată nu răspunde acestor deziderate de salarizare echitabilă. (…) Ea a fost contestată şi de societatea civilă şi de sindicate, şi pe bună dreptate contestată, şi atunci legea trebuie refăcută şi aşezată pe baze ştiinţifice, corecte, legate de importanţa socială, de efortul fiecăruia, şi trebuie să privim cu realism la efectele legii, aşa cum ea a fost adoptată anul trecut (…) Efectele sunt că un şofer de la Ministerul de Finanţe are cu totul alt salariu decât un şofer de la Ministerul Transporturilor, să spunem. Un economist 1, la Ministerul Dezvoltării are cu totul alt salariu decât un economist 1 de la Ministerul Industriilor. Sunt totuşi funcţionari ai statului şi reaşezarea echitabilă a tuturor, în sistemul de salarizare din bugetul de stat, este imperativ necesară, dacă discutăm de reforma statului”.
România se împrumută zilnic
@ “Vreau să vă spun că România împrumută foarte mult, în unele perioade aproape zilnic. Aproape zilnic, România, prin Ministerul de Finanţe, se duce pe piaţa internă şi împrumută bani ca să plătească pensii, să plătească salarii (…) Sunt situaţii în care România se duce zile la rând să împrumute bani din sistemul bancar intern. Au fost nenumărate situaţii anul acesta în care Ministerul de Finanţe a încercat să împrumute bani din piaţa internă şi dobânzile au fost foarte mari, peste 7% şi atunci a renunţat să împrumute”.
Trebuie închise 200 de spitale şi 3000 de şcoli
@ “Spre exemplu acum ţinem 200 de spitale care nu îşi justifică existenţa, ca spitale. S-a făcut descentralizarea lor – foarte bine, era un pas necesar apropierea spitalului de comunitatea locală – dar nu am avut curaj să închidem ceea ce trebuie închis. Am împins lucrurile la administraţia locală. Va trebui să revenim într-un fel sau altul. Acum omul spune: ‘am spital aproape’ şi de fapt el nu ştie că are spital aproape, dar este spital care nu îl poate vindeca, care nu dă certitudine intervenţiei medicale cu înalt profesionalism. Or, este o jumătate de pas”.
@ “Ministrul Funeriu a comasat peste 1.000 de şcoli. Foarte bine, dar când le trimitem şcolile către administraţiile locale? Iar din câte ştiu eu, nu doar 1.300 de şcoli trebuiau închise – au sub 20 de elevi şi ţinem profesori, cu cheltuieli foarte mari – ci vreo 3.000 de şcoli. Deci totul este să ieşim din aceste jumătăţi de măsură. Este bine ce au făcut, dar nu au făcut tot, şi acesta este motivul de insatisfacţie”.
Cine plăteşte
@ „Banii împrumutaţi să ştiţi că nu-i plăteşte nici preşedintele, nici miniştrii, ci populaţia îi plăteşte din taxe şi impozite. Deci sunt păcăliţi de două ori, o dată că s-au mărit veniturile fără să fie acoperite în buget şi i-au păcălit şi i-au votat, iar acum a doua păcăleală este că li se plătesc aceste drepturi din bani pe care tot românii îi vor da înapoi. Asta este urât! De fapt, asta nu reuşesc sau nu reuşesc eu şi poate membri ai Guvernului să transmitem populaţiei: Foarte bine, putem să nu reducem salariile, împrumutăm bani, pe care tot dvs, fiecare dintre bugetari, îi plătiţi înapoi prin taxe şi impozite”.
Reflexe de procuror
@ “Nu le pot privi (deciziile PNL şi PSD – n.r.) cu simpatie, dar nici cu antipatie. Gesturile astea sunt gesturi specifice partidelor care vor să se manifeste la un moment dat. Nu ştiu motivaţia PNL, nu am reţinut-o, dar Victor Ponta a prezentat motivaţia, fără să mai aştepte un răspuns din partea mea. Şi motivaţia suna cam aşa: pentru că preşedintele nu face ordine în Parlament, ca mediator (…) Sigur, asta arată lipsa de maturitate a lui Ponta sau reflexele unui procuror care nu are nimic în comun cu democraţia. Niciodată, nici preşedintele, nici procurorii, nici Curtea Constituţională, niciuna dintre cele trei instituţii nu poate să se amestece în votul parlamentarilor. Cum să ceri preşedintelui să vină să facă ordine în interiorul Parlamentului?”.
