
Vinovat de situaţia creată este, în opinia CCR, preşedintele Senatului, care a acţionat contrar prevederilor Constituţiei.
Această explicaţie este cuprinsă în motivaţia deciziei din 24 noiembrie privind existenţa unui conflict de natură constituţională între Parlament şi Guvern, ca urmare a refuzului Legislativului de a dezbate moţiunea de cenzură împotriva asumării răspunderii pe Legea Educaţiei. Potrivit documentului citat, odată luată decizia asumării răspunderii de către Guvern, Parlamentul nu poate împiedica Executivul să continue procedura, “întrucât s-ar ajunge la situaţii inadmisibile în care un guvern minoritar nu-şi poate angaja niciodată răspunderea, ceea ce încălcă în mod flagrant articolul 114 din Constituţie”, informează Newsin, citat de Realitatea.net.
Judecătorii Curţii Constituţionale arată, în aceeaşi motivare, că nici Guvernul nu-şi poate retrage cererea de angajare a răspunderii, fiind un act irevocabil al său. “În acest context, depunerea moţiunii de cenzură are semnificaţia declanşării controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului şi mutatis mutandis constituie un act irevocabil în sensul acestui control; este o armă depusă îndeobşte la îndemâna opoziţiei parlamentare, şi nu în ultimul rând în forma de exprimare a opoziţiei faţă de măsurile adoptate de Guvern”, se arată în motivare. Mai mult, potrivit CCR, împiedicarea prezentării şi refuzul dezbaterii moţiunii de cenzură deja depusă nu sunt conforme Constituţiei, deoarece acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilităţii opoziţiei parlamentare de a cenzura şi controla deciziile guvernamentale de angajarea răspunderii.
Curtea Constituţională specifică, în motivaţie, că Parlamentul, prin reprezentantul său, respectiv preşedintele Senatului, nu a respectat termenul de prezentare a moţiunii de cenzură în şedinţa comună a celor două Camere, de cel mult cinci zile de la data depunerii acesteia, ceea ce reprezintă o piedică la prezentarea ei.
“Mai mult (…) dezbaterea moţiunii de cenzură trebuia deja demarată, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel Curtea constată că Parlamentul prin reprezentantul său şi anume, preşedintele Senatului, refuză supunerea acesteia spre dezbatere în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului contrar prevederilor din Constituţie. În acest mod opoziţia nu se mai poate exprima şi controlul parlamentar este lipsit de eficienţă. Ori, niciun instrument juridic pregătit de Constituţie nu poate fi lipsit de eficienţă, golirea lui de conţinut determinând caracterul lui iluzoriu şi implicit încălcarea principiului constituţional al statului de drept”, potrivit judecătorilor Curţii Constituţionale.
Curtea reaminteşte, în motivarea deciziei din 24 noiembrie, că în funcţie de votare sau nu a moţiunii de cenzură, fie Guvernul este demis, fie proiectul Legii Educaţiei Naţionale se consideră adoptat.
0 comentariu
…Chestia cu suptul… atat voi cat si familia … Plus ca mai are o recomandare pretioasa referitoare la „Neam”… Spor la Treaba..