‘Ceea ce s-a convenit este ca în continuare să se susțină din punct de vedere financiar și din punct de vedere al muniției Ucraina pentru a putea rezista, pentru a nu se rupe frontul, în așa fel încât, atunci când se va ajunge, sperăm cât mai repede posibil, la o încetare a focului – și Consiliul de astăzi a salutat comunicatul comun pe care Statele Unite și Ucraina l-au dat după întâlnirea pe care au avut-o – să fie în măsură să ducă la o stabilizare a lucrurilor și la o pace care să dăinuie și nu doar să fie o scurtă perioadă de încetare a focului. Asta este logica pentru care se acordă sprijin în continuare Ucrainei. (…) A rămas un ajutor voluntar și fiecare stat, în funcție de ceea ce se va decide, va susține această chestiune. România, așa cum a făcut și până acum, va fi un hub logistic pentru susținerea Ucrainei, pentru că menținerea Ucrainei într-o situație stabilă este un sprijin de fapt și pentru România. Pericolul este ținut departe de granițele noastre’, a precizat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă.
Declarațiile lui Bolojan
În ceea ce privește partea de competitivitate, Uniunea Europeană, pentru a fi mai puternică, trebuie să fie o Uniune mai competitivă economic, în așa fel încât să poată susține prosperitatea și locurile de muncă de calitate pentru cetățenii ei. În sensul acesta, sunt câteva direcții care vor fi urmărite în perioada următoare.
O direcție importantă este partea de simplificare și de reducere a birocrației. Asta înseamnă că atât la nivel european, dar și la nivel național se va lucra pe partea de dereglementare, pe partea de simplificare, în așa fel încât să fie reduse costurile administrative, pentru ca firmele să cheltuiască mai puțin pentru a se conforma.
De asemenea, se vor simplifica achizițiile în general, cu specific pe cele legate de apărare, în așa fel încât procedurile să nu mai fie atât de birocratice. Aceasta este o direcție foarte importantă și cred că în perioada următoare și noi la nivel național trebuie să insistăm pe acest domeniu de simplificare, de reducere a birocrației și de dereglementare, și în felul acesta se vor crea condiții suplimentare pentru o creștere economică, pentru susținerea antreprenoriatului și pentru o legătură mai bună dintre stat și cetățeni.
O altă direcție importantă pentru a avea o economie mai competitivă este cea legată de energie la prețuri accesibile. Unul din efectele pe care le-am avut în acești ani, după începerea războiului din Ucraina, a fost creșterea prețurilor la energie în țările Uniunii Europene, și o direcție importantă este aceea de a urmări o energie la prețuri mai bune, în așa fel încât să fie protejate atât familiile, dar și companiile europene, pentru a putea rămâne competitive pe piața globală.
Se are în vedere aici interconectarea piețelor de energie, planificarea investițiilor în zona transfrontalieră, autorizarea proiectelor de energie în termene cât mai scurte, în așa fel încât să creștem capacitățile de producție în domeniul energiei și să avem o piață a energiei comună.
Pentru țara noastră, acest domeniu este foarte important cel puțin din două considerente, pentru că, dacă vom simplifica, de exemplu, legislația care autorizează finalizarea lucrărilor la hidrocentralele pe care le avem începute de peste 30 de ani, vom face ca într-un timp mult mai scurt, într-un an-doi, să avem aceste hidrocentrale funcționale, să avem o îmbunătățire a mixului energetic, pentru că prețul energiei produse pe hidro este mult mai bun decât a celei pe combustibili fosili.
Din datele pe care le am de la Ministerul Energiei, suntem în această situație cu opt hidrocentrale, care au un stadiu de realizare de peste 65% de până la 90% și care sunt în situații de blocaj din cauza reavizării pe aspecte de mediu. Ori, gândiți-vă că la o astfel de lucrare, care a fost începută înainte de 1989, în mod natural, din moment ce nu s-a mai lucrat, practic vegetația a crescut din nou, și mie mi se pare că este anormal să reluăm toate procesele de avizare de la zero, ca și cum am defrișa, de exemplu, o pădure de zeci de ani, în condițiile în care deja intervenția umană s-a produs și practic integrarea acestor lucrări în sistemul național hidroenergetic ne-ar aduce niște câștiguri importante, cel puțin 650 de megawați energie produsă într-un an de zile.
De asemenea, tot în acest domeniu, al unei energii la un preț mai bun în anumite perioade ale anului, în anumite ore ale zilei, unde cererea este mult mai mare decât capacitatea noastră de a produce, este și interconectarea piețelor energetice, și, datorită modului în care a fost organizată Uniunea Europeană în anii anteriori, datorită, practic, despărțirii dintre blocul estic și vestic, între cele două foste blocuri încă conectările dintre țări nu sunt bine realizate. De exemplu, pe relația Slovacia-Austria-Ungaria-România avem probleme destul de serioase pe partea de conectare pe liniile electrice și o astfel de conectare ar asigura transferul de energie din zona de vest a Europei în zona de est, cel puțin în următorii doi-trei ani de zile, pentru că în zona de vest este astăzi un surplus de energie în anumite perioade. Iar odată cu realizarea investițiilor pe nuclear în România, cu finalizarea acestor hidrocentrale și cu creșterea producției de gaz din Marea Neagră, am putea fi în situația în anii următori ca să exportăm noi energie din România. Și în felul acesta, s-ar crea niște avantaje atât pentru companiile românești, dar și pentru piața de energie în general.
O altă direcție importantă a fost susținerea unei piețe de capital integrată. Aici, cu toate că în Europa sunt economii importante la populație, cu toate că companiile au nevoie de finanțare, din cauza fragmentării piețelor în fiecare țară, datorită practicilor de supraveghere diferite, apetența cetățenilor și investitorilor pentru a investi în bursele europene este mult mai scăzută decât, de exemplu, în bursele americane.
Având în vedere această realitate, Comisia va urmări în perioada următoare să susțină practici de supraveghere convergente, să avem aceleași reguli în general.
Fiecare țară a luat o directivă europeană, a aplicat-o, modificând-o uneori, și-a înființat propriile autorități de supraveghere, care uneori sunt diferit organizate de la o țară la alta, și este dificil să investești dintr-un stat în altul pe piețele financiare.
De asemenea, există legislație diferită de la țară la țară, cum este, de exemplu, legea insolvenței sau aspecte care țin de dreptul comercial, și o unificare treptată a acestor practici ar face ca piețele europene să devină mult mai vibrante și să aducă un câștig atât pentru investitori, dar și pentru companii.
O altă direcție importantă este susținerea industriei și competențelor într-o piață unică. Aici se vor urmări susținerea Inteligenței Artificiale, a semiconductorilor, a tehnologiilor moderne în comunicații, dobândirea și recunoașterea competențelor în întreaga Uniune Europeană, susținerea cercetării și inovării, și, foarte important, susținerea industriilor în tranziție, cum este industria auto, de exemplu, cea aeriană sau industriile consumatoare de energie.
Și cred că trebuie să mulțumim colegilor noștri, și doamna Matei este aici, de față, pentru că în negocierile care au avut loc înaintea acestui Consiliu s-a acceptat o amânare a standardelor de performanță în CO2, și, practic, față de niște prevederi care trebuiau îndeplinite la finalul acestui an, au fost amânate aceste termene cu doi ani de zile. În felul acesta, practic, industria auto din toată Europa, inclusiv din România, deci companiile românești care sunt integrate în industria automotive nu vor mai plăti aceste taxe pentru că nu au reușit să atingă acești indicatori de scădere a emisiilor de CO2.
Cel de-al doilea subiect important este legat de apărarea și securitatea europeană. Aici s-au discutat aspecte care țin de accelerarea măsurilor pentru pregătirea apărării europene, în așa fel încât să existe o consolidare importantă într-un termen de cinci ani de zile, NATO rămânând în continuare ca fiind fundamentul apărării colective.
Asta înseamnă că, în perioada următoare, statele membre vor putea să deruleze achiziții pentru apărare în comun, ceea ce este o oportunitate pentru industria națională de apărare pentru a intra în lanțurile valorice ale industriei europene de apărare sau în cele globale de apărare.
În perioada următoare, atât Ministerul Apărării, cât și Ministerul Economiei, companiile private care sunt în domeniul apărării, dar și alte companii care sunt furnizoare în industria auto de componente, care pot fi transferate în industria de apărare, vor avea o oportunitate și vor trebui să lucreze, cel puțin ministerele pentru a analiza oportunitățile legate de aceste finanțări, în așa fel încât să intrăm în niște conglomerate europene de apărare, pe partea de producție, pentru a putea derula achiziții comune și pentru a putea accesa finanțările care ne sunt puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, prin deciziile care s-au luat la Consiliul trecut.
Acestea au fost elementele cele mai importante legate de Consiliul de astăzi.
Toate punctele care au fost pe ordinea de zi, de la susținerea în continuare a apărării Ucrainei, la partea de migrație, partea de maritim și cele două aspecte pe care vi le-am prezentat au fost aprobate și nu au fost niciun fel de probleme, să spunem în contradictoriu.
Vă mulțumesc, vă stau la dispoziție pentru întrebări.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Dacă permiteți, o întrebare care nu este legată direct de temele acestui Consiliu, dar vizează o informație foarte proaspătă, care e de natură să afecteze mulți cetățeni români. Ce informații aveți despre intenția autorităților americane de a amâna implementarea programului Visa Waiver? Dacă aveți ceva informații privind cauzele, dacă este o cauză imputabilă autorităților române privind implementarea sistemului electronic de autorizare a călătoriilor sau pur și simplu o decizie unilaterală a părții americane?
Președintele Ilie Bolojan: Când am ieșit de la Consiliu, venind înspre dumneavoastră, m-au informat colegii despre această chestiune. În afară de precizările făcute de Ministerul de Externe, nu am alte chestiuni de comentat. Cred că în perioada următoare, cel puțin până la finalul acestei luni, când există acest termen, vom avea o comunicare comună a celor implicați în așa fel încât să se arate data de la care se va intra practic în vigoare.
Jurnalist: Fiindcă ați menționat discuțiile legate de apărarea europeană și înzestrare, și industria apărării, v-aș întreba, în primul rând, care este ținta financiară pe care România și-o propune s-o obțină din mecanismul de împrumuturi de 150 de miliarde de euro, vizând care ar fi sectoarele prioritare din domeniul apărării naționale care să fie finanțate în acest sens și cu ce companii din industria națională poate România să participe la construirea în comun a acestor capabilități europene, acestor conglomerate despre care menționați?
Președintele Ilie Bolojan: Nu există o sumă pe care o are fiecare țară la dispoziție. Practic, fiecare țară, respectând regulile propuse de Comisie, va prezenta într-o formă simplificată o aplicație de finanțare. Această aplicație de finanțare, sigur, va depinde de prioritățile pe care Ministerul Apărării le va stabili pentru achizițiile pentru consolidarea apărării noastre, dar și de strategia europeană de apărare în general, pentru că unele achiziții vor fi făcute la nivel european și, deci, în urma acestei partajări de responsabilități, vom stabili pe ce priorități vom merge. Iar în ceea ce privește companiile implicate, avem peste 100 de companii private sau de stat care sunt într-o zonă a industriei de apărare și acestea vor putea participa la acest tip de proiecte și sper să fie atât companiile care țin de statul român, dar și cele private implicate în aceste proiecte, pentru că fiecare comandă care se va executa în România din aceste piețe este ca și în celelalte industrii; înseamnă locuri de muncă în România, înseamnă salarii mai bune, înseamnă tehnologie care este asimilată de industria noastră și înseamnă capabilități în viitor.
Jurnalist: Și dacă îmi permiteți, planurile…
Președintele Ilie Bolojan: Cu cât se mobilizează mai repede, cu atât cred că e mai bine. Și, deci, în perioada următoare va trebui o mobilizare cât mai bună în acest sens.
Jurnalist: Și, dacă îmi permiteți, planul ReArm Europe, cu precădere componenta de împrumuturi, a scos la suprafață un relativ succes al Franței privind preferința de a achiziționa armament produs în Europa sau în țări terțe cu care UE are încheiate parteneriate de securitate. Alte țări, deși susțin ideea, se opun oricăror restricții de achiziții militare. Care este poziția României în această privință, mai ales din perspectiva programelor de înzestrare pe care le avem cu partenerul american?
Președintele Ilie Bolojan: Nu există niște restricții legate de a cumpăra în anumite marje. Sigur, Comisia Europeană cred că și-ar dori ca majoritatea acestor achiziții să se facă din țări ale Uniunii Europene, dar nu există, să spunem, o interdicție să fie făcute achiziții și de pe alte piețe. Din punctul meu de vedere, intrarea industriei românești în lanțul valoric al industriei militare europene și, în general, integrarea tuturor țărilor în acest sistem va face ca, exact cum este în industria auto, de exemplu, aproape fiecare țară să aibă componente de producție care să fie integrate apoi și toată lumea să aibă de câștigat. Asta nu înseamnă că o tehnologie care vine din alte țări, din Statele Unite, nu poate fi produsă în sistem de offset în Europa sau în România.
Jurnalist: Tocmai având în vedere această schimbare de opinie sau de poziție a Statelor Unite față de Europa, voiam să știu ce va face România în privința programelor de achiziție de tehnică militară din Statele Unite? Acel program F-35 pentru Armata Română va continua sau va fi reanalizat de România, având în vedere că sunt multe țări europene care tocmai scot în evidență această schimbare bruscă de opinie a Statelor Unite?
Președintele Ilie Bolojan: Așa cum am spus, NATO rămâne în continuare fundamentul apărării colective, și NATO, fără Statele Unite ale Americii, nu-și poate respecta acest fundament. Prin urmare, consider că toate aranjamentele militare pe care România le-a făcut cu Statele Unite, cu companii din Statele Unite, trebuie să fie respectate și există bugete alocate în acest scop. Există, deci, o continuitate a tuturor programelor NATO în România și nu există niciun fel de probleme din acest punct de vedere.
Jurnalist: Dacă îmi permiteți să continui. Avem, sau România are siguranța că Statele Unite vor continua să furnizeze software update-uri pentru echipamentele militare și în viitor, pentru România?
Președintele Ilie Bolojan: Există angajamentele care țin de NATO, există contractele și sunt convins că aceste contracte vor fi derulate în bună regulă.
Jurnalist: Și o întrebare pe politică internă – dacă vedeți posibilă o continuitate a coaliției de guvernare în situația în care candidatul Alianței, Crin Antonescu, n-ar intra în turul al doilea sau nu ar deveni viitorul Președinte al României?
Președintele Ilie Bolojan: Nu doresc să intru niște comentarii politice, să spunem, care pot fi mutate într-o zonă de campanie electorală, pentru că vedeți că în această perioadă, fiind în precampanie, totul se interpretează. Eu cred că suntem cu toții conștienți de faptul că România are nevoie de o guvernare stabilă nu doar până la alegeri, ci și după alegeri, pentru că o guvernare stabilă și o stabilitate politică sunt o condiție pentru ca țara noastră să rămână într-o situație de stabilitate bugetară și economică, ceea ce înseamnă că există condiții pentru absorbția de fonduri europene, pentru a face reformele și pentru a asigura posibilități de creștere în viitor. În condițiile în care această condiție de stabilitate politică nu va fi respectată, vă puteți da seama că ea va contribui la retrogradarea țării noastre, și o retrogradare nu face decât să ne genereze mari complicații economice. În primul rând pentru oamenii simpli care trebuie să se gândească la plata ratelor, la creditele pe care le au în bancă și la cheltuielile de zi cu zi. Și cred că este o chestiune de normalitate și de responsabilitate să tratăm aceste lucruri cât se poate de serios.
Jurnalist: Am înțeles. Dacă îmi permiteți să completez. Partenerii de coaliție ai Partidului Național Liberal, inclusiv premierul Marcel Ciolacu, își arătau îndoieli față de posibilitatea continuării în această formulă, în cazul în care candidatul coaliției nu ar câștiga alegerile. Inclusiv Kelemen Hunor spunea că nu există un viitor.
Președintele Ilie Bolojan: Cu siguranță, câștigarea alegerilor de către candidatul pe care Coaliția îl susține va contribui la o stabilitate politică în perioada următoare. Asta ar fi un lucru cert. Ceea ce se va întâmpla în alte condiții, nu fac comentarii, pentru că, v-am spus, se merge într-o zonă de speculații și nu cred că ne ajută.
Jurnalist: Care este poziția României cu privire la sprijinul pentru Ucraina? Inițial vorbea șefa diplomației europene despre un plan de 40 de miliarde de euro. S-a lovit, am văzut, de refuzul unora dintre state. Astăzi înțelegem că a fost pe masă acea variantă incipientă de 5 miliarde pentru obuze. Care este poziția României?
Președintele Ilie Bolojan: Nu s-a discutat în contradictoriu pe această temă și cifrele pe care le-ați enunțat nu sunt, să spunem, cifre pentru care Consiliul s-a angajat, dar anul trecut, cifra de 20 de miliarde a fost suportul total pentru Ucraina și, practic, ceea ce s-a convenit este ca în continuare să se susțină, din punct de vedere financiar și din punct de vedere al muniției, Ucraina pentru a putea rezista, pentru a nu se rupe frontul, în așa fel încât, atunci când se va ajunge, și sperăm cât mai repede posibil, la o încetare a focului, și Consiliul de astăzi a salutat comunicatul comun pe care Statele Unite și Ucraina l-au dat după întâlnirea pe care au avut-o, să fie în măsură să ducă deci la o stabilizare a lucrurilor și la o pace care să dăinuie și nu doar să fie deci o scurtă perioadă de încetare a focului. Asta este logica pentru care se acordă sprijin în continuare Ucrainei.
Jurnalist: A rămas așadar un ajutor voluntar din partea statelor membre?
Președintele Ilie Bolojan: A rămas un ajutor voluntar, și fiecare stat, în funcție de ceea ce se va decide, va susține această chestiune. România, așa cum a făcut și până acum, va fi un hub logistic pentru susținerea Ucrainei, pentru că menținerea Ucrainei într-o situație stabilă este un sprijin de fapt și pentru România. Pericolul este ținut departe de granițele noastre.
Jurnalist: Și încă o întrebare, dacă îmi permiteți, legat de politica internă. Un liberal din conducerea partidului, Ciprian Ciucu, vorbea despre un scenariu care ar fi avut loc, anume despre candidatura dumneavoastră. Că ați fi fost propus sau autopropus și că nu ar fi fost de acord Marcel Ciolacu. Și o să citez, ca să nu fie, să nu fie considerată o interpretare: „PSD a refuzat un astfel de scenariu, Ciolacu a refuzat un astfel de scenariu. Ilie Bolojan a ales să nu candideze pentru a nu arunca guvernarea în aer, într-un context internațional foarte dificil”. Aș dori, dacă puteți, să ne lămuriți dacă a existat pe masa Coaliției acest scenariu ca dumneavoastră să candidați, dacă v-ați autopropus sau dacă v-a propus altcineva, și dacă, într-adevăr, Partidul Social Democrat, respectiv Marcel Ciolacu, a refuzat.
Președintele Ilie Bolojan: Cred că cetățenii români sunt interesați astăzi de programele, de proiectele celor care s-au înscris în competiția electorală. Pentru că listele acum sunt închise, nu mai e niciun fel de problemă. Și orice fel de speculații legate de candidaturi sau alte aspecte de genul acesta nu fac decât să ducă discuția într-o zonă care nu are nicio legătură cu această competiție electorală și vă rog să-mi permiteți să nu intru în astfel de comentarii. Așa cum am spus și în alte intervenții, în perioada de precampanie sau de campanie, toate discuțiile care au loc trebuie tratate cu anumită rezervă. Veți vedea candidați care propun premier, dar doar de campanie, doar calcule de campanie, în așa fel încât să-și maximizeze un rezultat sau altul. Dar toate lucrurile care cred că se discută colateral campaniei trebuie tratate cu rezerva de rigoare. Și cred că fiecare dintre cei care candidează trebuie să își facă campania în așa fel încât să-i convingă pe cetățeni.
Jurnalist: Îmi cer scuze, dar discuția a fost deschisă, după cum am spus, de un liberal de la vârful partidului. De aceea v-am și întrebat.
Președintele Ilie Bolojan: Nu pot să fac comentarii despre tot ceea ce publică, despre tot ceea ce se discută în spațiul public în această perioadă legat de candidaturi, de alte aspecte care nu au legătură directă cu această campanie.
Jurnalist: Domnule Președinte, se poate vorbi despre perspectiva ca Statele Unite ale Americii să își reducă efectivele în Europa, poate chiar să meargă până la retragerea trupelor din România? Spuneați recent într-un interviu că va exista o reașezare a trupelor americane pe continentul nostru. Ce presupune mai exact această reașezare?
Președintele Ilie Bolojan: Noi spuneam această chestiune. Au fost două aspecte pe care Administrația Trump le-a anunțat. Unul dintre ele se referă la necesitatea ca țările europene să contribuie cu un procent mai mare la apărarea Europei, deci la cheltuielile NATO, lucru care practic a fost acceptat de țările europene. Deci, aceasta este o realitate și toate deciziile care au fost adoptate până acum duc la direcția creșterii cheltuielilor pentru apărare, deci o preluare a unei responsabilități mai mari în cadrul NATO, o susținere a cheltuielilor, de exemplu, legate de bazele militare americane sau europene care sunt în țările noastre, pe de o parte. Și, pe de altă parte, a fost anunțul Administrației de a reașeza trupele americane, nu doar, să spunem, din Europa, ci în general, la nivel global, iar aceste chestiuni vor fi decise în mod cert de Administrație și de Pentagon. Nu pot să fac comentarii legate de modul în care vor fi reașezate trupele. Ceea ce pot să spun este că existența bazelor militare ale NATO în România, ale soldaților americani și aliați, este un punct important, este un factor important pentru securitatea țării noastre și cred că trebuie să susținem existența acestor baze pe tot Flancul de Est, inclusiv în România.
Jurnalist: Și, dacă mai îmi permiteți o întrebare, în ce mod ar putea Republica Moldova să fie implicată în proiectele de apărare care sunt prevăzute în Carta Albă?
Președintele Ilie Bolojan: Dacă bine rețin, există o posibilitate ca țările care sunt candidate să intre în aceste parteneriate pentru a face achiziții în comun și, deci, ar fi, ar exista această posibilitate.
Jurnalist: Spuneați recent că în ultima săptămână din luna martie va fi convocat CSAT. Ați decis când va avea loc această ședință?
Președintele Ilie Bolojan: Sau pe 28, sau pe 31. Vă spun că am semnat documentele exact înainte de plecare, dar este stabilită data, și o să rog colegii care gestionează acest capitol să vă comunice mâine exact data și ordinea de zi.
Jurnalist: Dacă-mi mai permiteți o întrebare…
Președintele Ilie Bolojan: Dar este până la finalul acestei luni.
Jurnalist: Există un raport al Comisiei de la Veneția cu anumite recomandări în care se precizează că puterea curților constituționale de a invalida alegeri ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar. Cum vedeți aceste recomandări ale Comisiei de la Veneția? Credeți că ar trebui implementate în legislație?
Președintele Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, dacă există niște bune practici pe care o instituție de tipul Curții le recomandă, nu văd de ce nu s-ar putea analiza la modul cel mai serios ca aceste bune practici să fie transpuse și în legislația națională. E o chestiune pe care partidele politice și partea de sistem de justiție o pot gândi, în așa fel încât, atunci când se iau anumite decizii care au un impact public, să fie luate în condiții cât se poate de clare, să fie cât mai bine argumentate, pentru ca neîncrederea, disputele și speculațiile să fie reduse la minim.
Jurnalist: Domnule Președinte, revenind la problema sprijinului pentru Ucraina, M-am uitat pe statistici, de la declanșarea acestei agresiuni militare ruse și până în prezent, Uniunea Europeană a sprijinit Ucraina cu aproape 140 de miliarde de euro; aproape 50 de miliarde din această sumă reprezintă echipamente militare și asistență militară. Ce încerc să aflu este de ce astăzi reprezentanți a 27 de state au ezitat să-și asume un sprijin mai clar pentru regimul de la Kiev. Așa cum ați spus și dumneavoastră, este nevoie de sprijin pentru ca Ucraina să ajungă de pe o poziție favorabilă la negocierile viitoare de pace. De ce nu am avut două propuneri azi formulate, de fapt, în aceste zile de doamna Kaja Kallas, cea cu posibila dublare a sprijinului până la 40 de miliarde și cealaltă de cinci miliarde, reiterată, de altfel, și de către domnul Volodîmîr Zelenski în expunerea sa în fața dumneavoastră?
Președintele Ilie Bolojan: Deci nu au fost dispute în contradictoriu pe această temă și, așa cum v-am spus, s-a votat fără niciun fel de probleme. 26 de țări, cu excepția Ungariei, au votat aceste chestiuni. Și ceea ce a propus doamna Kallas, și anume ca Ucraina să fie sprijinită în continuare, a fost aprobat.
Jurnalist: În regulă. Tot legat de problema, însă, a apărării securității Europei, avem acum o serie de provocări care vin din modul în care se poartă acum războiul. Industria noastră de apărare nu știu dacă este pregătită pentru fabricarea de drone, pentru război hibrid, pentru război electronic, așa cum se duce acum pe frontul din Ucraina. Cu ce putem noi să participăm la aceste, să spunem, proiecte de finanțare transnaționale, pentru că este clar că avem nevoie de cooperare cu fabrici și alte state în domeniu? Ce putem pune noi pe masă și dacă cifra de 20 de miliarde de euro se referă, pentru că s-a vehiculat de la Guvern astăzi această cifră, se referă la valoarea finanțării pentru astfel de proiecte, în comun sau separat.
Președintele Ilie Bolojan: Nu vă pot confirma niciun fel de cifră pentru că ne-am hazarda în momentul în care am anunța niște cifre. Fără să fiu un specialist în această zonă, cred că sunt două componente: cele de tip clasic, ceea ce putem produce și producem și astăzi – muniție, de exemplu, sau armament de tip clasic, unde există o experiență, există o expertiză, nu sunt probleme deosebite. Şi, sigur, ceea ce înseamnă tehnologii noi, unde, pentru a putea să le producem parțial în România sau în totalitate, e nevoie să intrăm în niște conglomerate de apărare care au aceste capacități. Aceasta este realitatea, și sper ca pentru aceste lucruri care sunt moderne, elemente din România, companii de stat sau companii private, să intre în astfel de consorții, în așa fel încât o parte din acest tip de componente, la care vă referiți, să se facă și în România. Cred că e un lucru important, chiar dacă achiziția este la nivel european.
Jurnalist: Şi dacă îmi permiteți o întrebare pe politică internă. Ați susținut că este nevoie de stabilitate politică și după alegeri. O eventuală cooptare a USR ar putea să ofere această stabilitate? Avem o majoritate fragilă în Parlament, mai ales pe legi organice. De multe ori, parlamentarii nu sunt prezenți să asigure majoritatea pentru actuala Coaliție și pentru propunerile pe care le fac reprezentanții acestei coaliții. Am observat că l-ați cooptat și pe domnul Cioloș, un fost membru USR, mai târziu a plecat, și-a creat propria formațiune. Dați cumva și un semnal în acest sens, că ar trebui o extindere a Coaliției după alegeri – bineînțeles, în funcție de rezultat – dacă avem un candidat proeuropean ajuns la Palatul Cotroceni?
Președintele Ilie Bolojan: La această întrebare am mai răspuns, iar faptul că domnul Cioloș a acceptat să vină consilier prezidențial onorific nu are nicio legătură cu astfel de chestiuni. Are legătură cu o logică pe care eu o apreciez întotdeauna. Dacă ai niște oameni calificați, care au ocupat niște poziții importante, comisari europeni, de exemplu, care au o expertiză formată, ar fi bine să fie folosiți de către țara noastră, indiferent de perioada în care au fost comisari, cu ce guverne au lucrat, ce simpatii politice au. Când e vorba de interesele țării noastre, trebuie să adunăm toate forțele și fiecare, acolo unde poate da maxim posibil, trebuie să-și aducă un aport, și cred că asta trebuie să facem. Deci e pur și simplu o persoană care are o expertiză care nu poate fi contestată, și cred că pe toate spațiile unde putem să lucrăm trebuie să folosim cei mai potriviți oameni, ținând cont de contextul dat și de încercarea de a reprezenta cât mai bine țara noastră.
Jurnalist: Şi o problemă legată de fosta Administrație Prezidențială. S-au publicat datele legate de deplasările aeriene ale fostului Președinte Klaus Iohannis. Am văzut costurile. Cum le vedeți costurile respective și dacă Administrația Prezidențială, sub conducerea dumneavoastră, este pregătită să vină și cu publicarea costurilor legate de cazarea în aceste deplasări, pentru că acolo avem doar costuri legate de zborurile speciale efectuate de către fostul Președinte Klaus Iohannis.
Președintele Ilie Bolojan: Am convenit cu colegii care gestionează acest tip de informații ca, pe de o parte, să clarificăm printr-o hotărâre de Guvern toate aspectele legate de asigurarea transparenței cheltuielilor instituției prezidențiale. Şi, pe de altă parte, începând de luna viitoare, să publicăm tot ceea ce se cheltuie lună de lună de la începutul acestui an, în așa fel încât să existe o transparență a cheltuielilor Administrației Prezidențiale, și să urmăm, cred eu, un model de bună practică, care înseamnă că orice instituție publică trebuie să-și facă publice cheltuielile în general. Sigur, nu vorbesc de instituții care au un anumit secret de serviciu, dar cred că Administrația Prezidențială poate să facă publice cheltuielile pe care le are, pentru că funcționează ca o administrație de tip clasic, și asta vom face în perioada următoare.
Jurnalist: Dar dumneavoastră vă referiți la activitățile de acum. Eu mă refeream la activitățile pe care le-a avut domnul Președinte Klaus Iohannis. Costurile de cazare vor fi cele publicate sau ne referim la transparentizarea activității sub conducerea dumneavoastră?
Președintele Ilie Bolojan: În condițiile în care hotărârea de Guvern și toate celelalte cheltuieli, toate reglementările ne vor permite acest lucru, și va fi un interes pentru asta, colegii pot din nou să verifice, să scoată din arhive datele, și ceea ce considerați că este de interes public, vi se va comunica.
Jurnalist: Aș avea o întrebare legată de Summitul, înțeleg că va fi un summit la Paris săptămâna viitoare, pe formatul celui de la Londra, la care bănuiesc că veți participa. Și voiam să vă întreb care este principalul scop al acestui summit și la ce progrese ne putem aștepta? Este tot o discuție pregătitoare sau ne apropiem și de un moment al unor decizii?
Președintele Ilie Bolojan: Cel puțin în perioada următoare, vor continua discuțiile legate de acest plan pe care Europa îl susține pentru a-și consolida apărarea, inclusiv pentru a susține ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe niște condiții asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina. Și, deci, România, chiar dacă, așa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, va participa la aceste discuții, atât cele tehnice, care țin de zona militară, pentru că aceste aspecte care țin de planificări, de strategii, și care tranzitează, de exemplu, în România, au nevoie de datele respective, pentru ca Statul Major să fie informat cu ceea ce se are în vedere. Și vom participa la aceste discuții, așa am convenit și asta este poziția noastră.
Jurnalist: Și legată tot de Ucraina. Voiam să vă întreb, înțeleg că s-a reluat astăzi discuția a unui reprezentant din partea Uniunii Europene care să poată participa la discuțiile de pace din Ucraina. În viziunea României, cine ar trebui să fie acest reprezentant? Sau, cum vedeți? Ar trebui un reprezentant special sau, nu știu, Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă?
Președintele Ilie Bolojan: A fost o discuție în care s-a convenit, dacă pot să spun așa, că ceea ce s-a făcut până acum în condițiile date a fost bine, iar colaborarea dintre Uniunea Europeană, de exemplu, Marea Britanie și celelalte țări care au participat la aceste discuții a fost una de natură a susține discuțiile dintre Statele Unite și Ucraina, pe de o parte, sau Statele Unite și Rusia, pentru a se găsi o anumită formulă. Iar modul în care Premierul britanic și Președintele francez au reprezentat, să spunem, în discuții, această grupare s-a considerat că este un lucru bun, iar, la nivelul instituțional, sigur, cei care sunt aleși în structurile de conducere ale Uniunii Europene vor reprezenta în continuare Uniunea atunci când se va pune problema unor negocieri directe.
Jurnalist: Și dacă îmi permiteți o ultimă întrebare legată de această noutate cu programul Visa Waiver. Voiam să vă întreb dacă considerați că este sau ar putea fi un fel de pedeapsă din partea Statelor Unite asupra României? Și dacă considerați că la nivelul Administrației Trump există încă îndoieli în ceea ce privește funcționarea democrației în România, după ce s-a întâmplat la alegeri?
Președintele Ilie Bolojan: Nu, nu am o astfel de percepție. Va trebui clarificat, într-adevăr, în ce măsură se intră în vigoare de la data de întâi sau sunt amânări care pot să fie din motive tehnice, și așa mai departe. Nu știu, nu vă pot face comentarii pe tema asta.
