Acasa Actualitate-InternaPolitica interna Ce concluzii a tras Iohannis după întâlnirea cu liderii partidelor parlamentare

Ce concluzii a tras Iohannis după întâlnirea cu liderii partidelor parlamentare

scris de D.P.
14 afisari

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că la consultările cu partidele și formațiunile parlamentare a propus un calendar în ceea ce privește pachetul de legi electorale, arătând că a convenit ca până la finele noii sesiuni parlamentare să existe o soluție legislativă în acest caz.

iohannis klaus cotroceni„Am propus un calendar concret. Până la finele primei sesiuni parlamentare am convenit să avem o soluție legislativă pentru a asigura votul românilor din diaspora, legislația privind alegerile locale și parlamentare, legislația partidelor și cea privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale”, a spus șeful statului, la Palatul Cotroceni.

Președintele Iohannis a precizat că a finaliza la timp aceste proiecte este un angajament pe care partidele îl fac nu în raport cu el, ci cu electoratul.

De asemenea, el a susținut că există toate premisele ca în cazul simplificării procedurilor privind solicitările din partea justiției referitoare la parlamentari să fie adoptată o soluție legislativă în scurt timp.

„În urma discuțiilor au rezultat mai multe concluzii comune, lucru care ne arată că suntem pe drumul cel bun. În primul rând toate partidele și-au exprimat disponibilitatea de a susține simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor pentru a permite justiției să-și facă treaba. Există toate premisele ca o soluție legislativă în acest sens să fie adoptată în scurt timp, inclusiv în lumina raportului MCV adoptat astăzi, în afara consecințelor imediate s-ar da astfel și semnalul de voință politică așteptat de toată lumea”, a punctat Iohannis.

Vă prezentăm textul integral al declaraţiei:

Bună seara. În ceea ce priveste consultările cu partidele politice, am pornit de la obiectivele pe care le avem pentru România. După cum ştiţi, reforma instituţiilor politice este una dintre priorităţile mandatului meu şi primul pas în reforma a clasei politice.Timp de 25 de ani am parcurs o etapă care a însemnat crearea instituţiilor democratice, încheierea tranziţiei, o acumulare de experienţă, dar şi un set de experimente în materie, reuşite sau nu. Cred că este momentul să trecem la o nouă etapă a democraţiei româneşti.

Din punctul meu de vedere, această nouă etapă a democraţiei româneşti ar trebui însemne o resetare a sistemului şi o creştere a încrederii cetăţenilor în instituţiile democratice. Astfel, am în vedere trei direcţii:
– participarea este prima – şi aici mă refer la asigurarea condiţiilor pentru ca toţi românii să voteze, inclusiv şi în special cei din diaspora, dar şi la încurajarea participării la viaţa politică în general, la deschiderea spaţiului politic printr-o altă legislaţie a partidelor politice. Trebuie să aducem oamenii mai aproape de politică, să nu avem două Românii, una a politicienilor şi una a cetăţenilor.
– integritate – înţeleasă nu atât în sensul său juridic, ci ca mod de lucru care presupune transparenţă şi corectitudine în funcţionarea instituţiilor, inclusiv în finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale. Dacă vrem ca oamenii să aibă încredere în noi, trebuie să funcţionăm noi, clasa politică, în mod transparent.
– în fine, durabilitate – să gândim un cadru legislativ care să asigure nu numai legitimitate, ci şi eficienţă în reprezentarea electoratului. Cred că putem să venim cu pachete de legi care ţin mai mult de un ciclu electoral şi să construim instituţii solide.
În felul acesta vom putea avea pe termen lung o competiţie electorală mai degraba axată pe dezbateri şi soluţii, nu o confruntare de dragul confruntării. Aşa se vor diminua şi fenomene precum „mita electorală”, „turismul electoral”, „migraţia politică”, redesenarea periodică a hărţilor electorale.

Acesta este cadrul în care am supus partidelor spre discuţie ca subiecte concrete: soluţiile pentru a ne asigura că românii din străinătate au toate condiţiile pentru a-şi exercita dreptul de vot şi că ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2014 în diaspora nu se va se va mai repeta niciodată; legislaţia electorală atât pentru alegerile locale, cât şi parlamentare; legislaţia partidelor politice, precum şi cea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale. În acelaşi context, am ascultat opinia partidelor cu privire la nefericita Ordonanţă 55, ordonanţă referitoare la migraţia electorală. De asemenea, o temă importantă pe agendă a fost accelerarea şi simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviinţare a reţinerii, arestării sau a percheziţiei parlamentarilor. Sigur, aici nu va fi vorba doar de proceduri, ci şi de o conduită responsabilă a partidelor şi a politicienilor. Am pornit de la premisa că ne putem raporta la aceste subiecte ca instrumente pentru a atinge obiectivele politice mai sus enunţate, şi nu ca scopuri în sine. Şi atunci avem mai multe premise să facem o construcţie durabilă.

În fine, în urma discuţiilor au rezultat mai multe concluzii comune, lucru care ne arată că suntem pe drumul bun. În primul rând, toate partidele şi-au exprimat disponibilitatea de a susţine simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţiei parlamentarilor pentru a permite justiţiei să-şi facă treaba. Există, aşadar, toate premisele pentru ca o soluţie legislativă în acest sens să fie adoptată în scurt timp. Inclusiv în lumina raportului MCV dat publicităţii astăzi, în afara consecinţelor imediate, s-ar da astfel şi semnalul de voinţă politică aşteptat de toată lumea. În al doilea rând, am propus un calendar concret. Până la finele primei sesiuni parlamentare am convenit să avem o soluţie legislativă pentru a asigura votul românilor din diaspora, legislaţia privind alegerile locale şi parlamentare, legislaţia partidelor şi cea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale. Vreau să fac o precizare aici. A finaliza la timp aceste proiecte este un angajament pe care partidele îl fac nu în raport cu mine, Preşedintele, ci raport cu electorat, care aşteaptă aceste soluţii.

O a doua temă mai mare este Raportul MCV care a fost dat publicităţii astăzi şi vreau să spun cîteva cuvinte în legătură cu acest raport. În primul rând, trebuie să constatăm că Raportul privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în cursului anului 2014, este preponderent pozitiv. Una din concluziile cele mai importante ale raportului este legată de faptul că obiectivele majore ale reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei sunt, în mare măsură, asumate la nivelul societăţii româneşti, iar schimbările intervenite indică semne de sustenabilitate. Următorul pas este ca ele să fie confirmate şi întărite pe termen lung.

Salut evaluarea pozitivă a Comisiei Europene cu privire la activitatea instituţiilor cheie din domeniul combaterii corupţiei, fapt ce a condus la creşterea încrederii cetăţenilor români în actul de justiţie. Cu siguranţă că progresele realizate de România în îndeplinirea obiectivelor MCV sunt importante şi se înscriu pe un trend ascendent. Este, însă, nevoie de continuarea eforturilor pentru a asigura evoluţia ireversibilă a reformelor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei, în primul rând în beneficiul societăţii româneşti şi al cetăţenilor români.

În acest context, am luat notă de observaţiile critice formulate de către Comisia Europeană. Este datoria instituţiilor şi a oamenilor politici să ţină cont de aceste constatări, să acţioneze cu seriozitate şi responsabilitate pentru a corecta deficienţele şi pentru a elimina semnele de întrebare care mai planează asupra Parlamentului şi a clasei politice. Voinţa politică în acest sens trebuie probată prin fapte, în mod constant şi în acord cu angajamentele. Este încurajator faptul că azi, la consultări, partidele politice şi-au exprimat acordul pentru accelerarea procedurilor pentru cererile de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţiei parlamentarilor.

Am luat act şi de recomandările Comisiei Europene menite să asigure consolidarea procesului de reformă. Îndeplinirea acestor recomandări trebuie să reprezinte priorităţi pentru autorităţile române, astfel încât România să îndeplinească cât mai curând şi integral obiectivele MCV. Vreau să reafirm faptul că garantarea statului de drept, a independenţei justiţiei, precum şi sprijinirea luptei împotriva corupţiei reprezintă priorităţi majore ale mandatului meu de Preşedinte al României. Vă mulţumesc!

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult