Acasa Actualitate-InternaPolitica interna Ce conţine Raportul MCV pentru România

Ce conţine Raportul MCV pentru România

scris de Z.V.
11 afisari

Tendința privind independența justiției în România a fost pozitivă în 2015, însă rămân frecvente criticile la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești, se arată în raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România, făcut public miercuri la Bruxelles.

Prezentarea raportului MCV în ianuarie 2016 (foto:rfi.ro)

Prezentarea raportului MCV în ianuarie 2016 (foto:rfi.ro)

„Încheierea cu succes a urmăririi penale și condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt este un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege”, se subliniază în document.

Comisia Europeană atrage atenția însă că s-a înregistrat și o reacție la această tendință. „Rămân frecvente criticile la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești”, notează Bruxellesul.

În 2015 „s-a înregistrat o creștere a numărului de cereri de apărare a independenței justiției, în urma unor atacuri în mass-media și din partea unor politicieni, inclusiv a prim-ministrului și a președintelui Senatului”, subliniază Comisia Europeană, care mai precizează că „au existat în continuare cazuri de presiune asupra unor judecători ai Curții Constituționale”.

„Așa cum se menționa în raportul din 2015, în perioada premergătoare alegerii președintelui României, erau semne de schimbare în sensul unei abordări mai responsabile. Aceasta s-a disipat însă în primăvară, în special în urma deschiderii de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) a unei anchete vizându-l pe prim-ministru. Criticile au vizat, în mod personal, atât pe șeful DNA, cât și pe cel al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ)”, se menționează în raport.

Comisia Europeană mai notează că, în 2015, „Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Inspecția Judiciară au continuat să apere independența justiției și reputația profesională, independența și imparțialitatea magistraților”

„Există în continuare mai multe exemple notificate CSM de atacuri în mass-media și din partea politicienilor și, în consecință, CSM a trebuit să emită mai multe comunicate critice legate de acestea. CSM nu poate asigura însă un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile inițiale și, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraților care cer reparații în instanță”, se subliniază în raportul MCV.

Comisia Europeană critică parlamentul pentru că nu a respectat recomandarea de anul trecut pentru a se asigura „că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar”.

„Curtea Constituțională (CCR) are un rol important în statul de drept și în consolidarea unui sistem judiciar independent. Jurisprudența Curții a inclus, în 2015, 24 de decizii privind dispozițiile noului Cod penal și ale noului Cod de procedură penală, precum și unele decizii importante legate de echilibrul puterilor și respectarea drepturilor fundamentale. Acestea au inclus soluționarea unui conflict dintre Senat și autoritățile judiciare privind o cerere de arestare preventivă”, se mai menționează în raport.

„Multe dintre deciziile CCR privind Codul penal au avut drept obiectiv consolidarea respectării dreptului la un proces echitabil și a drepturilor părților, în conformitate cu jurisprudența CEDO. Deși judecătorii și procurorii au trebuit să își adapteze rapid practicile la deciziile CCR, aprecierea generală este că astfel de decizii îmbunătățesc securitatea juridică și drepturile justițiabililor. Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind interpretarea legislației joacă, de asemenea, un rol important în cadrul sistemului de control și echilibru instituțional”, notează documentul.

Numirile în posturile de președinte al Curții Supreme de Casație și Justiție, de procuror general și de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) trebuie să se bazeze pe proceduri clare, deschise și predefinite, se arată în raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România, făcut public miercuri la Bruxelles.

„În 2016 vor avea loc o serie de numiri în posturi-cheie și atât procesul, cât și rezultatele vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menține procesul de reformă într-o perioadă de schimbări”, atrage atenția Comisia Europeană. „Posturile de președinte al Curții Supreme de Casație și Justiție, de procuror general și de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție sunt toate posturi care necesită proceduri clare, deschise și predefinite”, se arată în raport.

Comisia Europeană susține, la recomandări, că „ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016”. „Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor”, evidențiază Bruxellesul.

„Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou-numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor”, se mai recomandă în raport.

„Pe termen mai lung, ar trebui introdus prin lege — cu sprijinul Comisiei de la Veneția — un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt: la nivel legislativ nu există criterii pentru a se asigura cel mai înalt nivel de competențe profesionale și integritate, iar procedura de numire actuală comportă o componentă politică puternică, având în vedere rolul pe care îl are în cadrul acesteia ministrul justiției”, notează documentul.

„În trecut, procedurile de numire au fost deseori subiect de controversă și au fost marcate în mod clar de influențe politice. Pe baza orientărilor din partea Consiliului Europei, Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să conducă dezbaterea cu privire la măsura în care este oportun ca decizia-cheie să revină unui ministru din guvern, în special în ceea ce privește numirile în posturi care nu sunt de conducere la cel mai înalt nivel a instituțiilor”, precizează Comisia Europeană.

„Raportul din 2015 considera numirea unui nou procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ca fiind un test important. Procedura a fost finalizată, în cele din urmă, cu puține controverse, fiind caracterizată de o mai mare transparență și previzibilitate (…) și beneficiind de cooperarea clară dintre Ministerul Justiției (responsabil pentru alegerea candidatului) și Consiliul Superior al Magistraturii”, se subliniază în document.

Comisia Europeană adaugă faptul că „acest lucru a furnizat, prin urmare, un bun exemplu al modului în care procedurile clare și riguroase, cu implicarea deplină a autorităților-cheie, pot fi factorul cel mai important într-un proces credibil de numire (deși procedurile trebuie, de asemenea, să fie suficient de solide pentru a face față unei situații în care principalele instituții sunt în dezacord)”.

Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției, iar legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile, relevă raportul pentru România elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și prezentat miercuri la Bruxelles de Comisia Europeană.

Documentul, care analizează evoluțiile din ultimele 12 luni în reforma justiției și combaterea corupției în România, arată că bilanțul de activitate al instituțiilor implicate în combaterea corupției la nivel înalt este în continuare solid, incluzând cu regularitate puneri sub acuzare și soluționări ale unor cazuri care vizează politicieni de marcă și funcționari publici de nivel înalt.

”Direcția Națională Anticorupție (DNA) a raportat o creștere a numărului de sesizări din partea populației: acest lucru pare să reflecte încrederea publicului în instituție, care este evidențiată și de sondajele de opinie. Sprijinul public pentru acțiuni împotriva corupției a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstrațiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015. În cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1.250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari”, se menționează în raportul elaborat de executivul UE.

Raportul reține faptul că DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane euro.

”În 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv — un aspect monitorizat în rapoartele privind MCV anterioare. Deși majoritatea cererilor au fost admise, rămâne valabil faptul că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este lipsit de criterii obiective pe baza cărora să se furnizeze o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri’, avertizează CE în raport.

Totodată, Comisia Europeană remarcă faptul că nu au fost încă stabilite norme clare prin care să se dea curs recomandării MCV de a asigura aplicarea rapidă a normelor constituționale privind suspendarea miniștrilor în cazul începerii acțiunii penale împotriva acestora și suspendarea parlamentarilor în cazul pronunțării unor hotărâri negative în materie de integritate sau a unor hotărâri definitive pentru acte de corupție cu privire la aceștia. ‘Rămâne de actualitate faptul că, după cum s-a menționat în raportul din 2015, miniștrii au rămas în funcție după ce împotriva lor începuse acțiunea penală, iar parlamentarii cu condamnări definitive pentru corupție au rămas în funcție. Măsurile întreprinse în aceasta privință au fost luate mai degrabă de unele partide politice decât de Parlament”, atrage atenția CE în raport.

În această privință, Comisia recomandă ”să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”.

Documentul amintește că o prioritate pentru DNA și autoritățile judiciare a reprezentat-o combaterea practicilor de corupție în sistemul judiciar și subliniază că numărul de cazuri scoase la iveală a crescut în ultimii ani, sistemul judiciar arătând tot mai mult că dorește să demonstreze că are standarde înalte de integritate.

Comisia Europeană recomandă ”să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice”. De asemenea, României i se recomandă ”să se asigure că noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente și beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituții pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă”.

O altă recomandare a executivului comunitar se referă la necesitatea punerii în aplicare a ”noii strategii și a planului de acțiune în materie de achiziții publice, asigurând un cadru anticorupție solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituționale și al capacității administrative, aplicând măsuri de prevenire și depistare a conflictelor de interese și demonstrând că încălcările sunt sancționate în totalitate”.

Ținta stabilității pentru noile coduri (Codul penal și Codul de procedură penală), intrate în vigoare în urmă cu doi ani, pare a fi la fel de îndepărtată ca la momentul adoptării lor, iar o sursă persistentă de instabilitate au reprezentat-o procedurile parlamentare recurente privind codurile, relevă raportul pentru România elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și publicat miercuri, la Bruxelles, de Comisia Europeană.

”Unele modificări sunt inevitabile și, în consultare cu sistemul judiciar, guvernul a propus modificări menite să remedieze problemele identificate încă din primăvara anului 2014. Totuși, modificările respective nu au fost încă adoptate de către Parlament. În același timp, Parlamentul a acordat o atenție deosebită unui număr de modificări care au reprezentat o sursă de controverse. Autoritățile judiciare, societatea civilă și statele membre au criticat aceste modificări pe motiv că ar prejudicia lupta împotriva corupției și ar reduce capacitatea autorităților de aplicare a legii și a instanțelor de a desfășura urmăriri penale și de a aplica sancțiuni. În timp ce unele dintre acestea pot fi caracterizate drept modificări ‘originale’, altele au fost adoptate de o cameră a Parlamentului și au beneficiat de proceduri de urgență, în timp ce modificările propuse de Ministerul Justiției au trebuit să aștepte”, se arată în raport.

Potrivit acestuia, unele dintre modificările de anul trecut reveneau asupra modificărilor adoptate în decembrie 2013, deși trebuie remarcat faptul că, spre deosebire de situația precedentă, modificările nu au fost aprobate de legiuitor. ”Toate modificările trebuie examinate din nou de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională. Dezbaterea nu a fost reluată după vacanța de vară, deși continuă să fie depuse noi propuneri de modificări, ceea ce menține în continuare o situație de incertitudine. Parlamentul ar trebui să soluționeze situația, respectând opinia autorităților judiciare”, recomandă executivul UE.

Documentul amintește că o serie de decizii ale Curții Constituționale au ridicat probleme importante cu privire la coduri și au cerut să se opereze modificări și că unele dintre chestiunile ridicate abordează aspecte fundamentale din noile coduri, cum ar fi ideea că o procedură preliminară pentru a clarifica aspectele cu caracter tehnic mai pronunțat dintr-un dosar ar putea avea loc fără prezența părților. ”Deși sistemul judiciar și guvernul și-au adaptat imediat practica sau au propus modificări legislative, insecuritatea juridică nu poate fi evitată atât timp cât modificările sunt încă în curs de adoptare la Parlament.

Simultan cu aceste discuții privind cadrul juridic, a continuat activitatea de punere în aplicare a codurilor în forma în care au fost adoptate. Percepția generală este că judecătorii și procurorii și-au exprimat satisfacția cu privire la noul cadru juridic și că instituțiile judiciare, judecătorii și procurorii, precum și grefierii și-au continuat eforturile pentru ca reforma să fie pusă în practică — adaugă raportul din cadrul MCV publicat miercuri.

”ÎCCJ, procurorul general, CSM, Institutul Național al Magistraturii (INM) și Ministerul Justiției au depus deopotrivă eforturi specifice pentru a oferi sprijin susținut tuturor instanțelor și parchetelor în scopul facilitării tranziției și al depășirii obstacolelor. Ministerul Justiției a continuat să ia măsuri pentru a suplimenta numărul de posturi, în special de grefieri și de inspectori judiciari. Aceste eforturi au fost sprijinite și de programele de formare oferite de INM și Școala Națională de Grefieri. În general, acest lucru este, de asemenea, valabil în ceea ce privește punerea în aplicare a Codului civil și a Codului de procedură civilă, perioada de tranziție necesară pentru soluționarea cauzelor anterioare noilor coduri în paralel cu noile cauze fiind acum în mare parte încheiată. Există dovezi că obiectivul creșterii eficacității în înfăptuirea actului de justiție a fost atins. Cu toate acestea, aranjamentele logistice necesare pentru punerea în aplicare a dispozițiilor care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016 sunt cu mult întârziate, fiind gata mai puțin de un sfert din spațiile necesare. Rezultatul este că intrarea în vigoare a acestor aspecte ale Codului de procedură civilă a fost amânată cu un an. Va fi important să existe un plan clar care să fie pus în aplicare pentru a se evita o nouă amânare”, mai menționează raportul.

Comisia reia recomandarea de anul trecut ca faza actuală a reformei codurilor juridice ale României să fie încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituțiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern. De asemenea, guvernul și CSM ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat.

Raportul amintește că, în conformitate cu rolul său constituțional, ÎCCJ are principala responsabilitate în ceea ce privește dezvoltarea consecvenței jurisprudenței și asigurarea unei interpretări uniforme a legislației, precum și a unor practici uniforme. Aceasta a devenit un aspect tot mai important al activității ICCJ, declanșat prin mecanisme juridice definite, dar și încurajat prin măsuri manageriale, cum ar fi întâlniri și discuții la nivel național cu reprezentanți ai curților de apel, ai CSM și ai INM. Aceste reuniuni se concentrează asupra chestiunilor despre care există interpretări divergente, iar soluțiile comune se comunică tuturor instanțelor prin intermediul unor orientări.

Documentul reține faptul că asigurarea accesului online deschis și cu posibilitate de căutare la toate hotărârile judecătorești (recomandare formulată în rapoartele privind MCV) este unul dintre mijloacele menite să îi ajute atât pe magistrați, cât și pe justițiabili să facă trimitere la cauze și hotărâri similare. Un proiect de a publica online toate hotărârile judecătorești, aflat în discuție deja de câțiva ani, a fost în cele din urmă pus în aplicare — remarcă executivul comunitar în raportul său.

Comisia recomandă continuarea activității de promovare a reformelor, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraților. ”În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raționalizarea instanțelor și îmbunătățirea executării hotărârilor judecătorești rămân valabile. Noul CSM ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenței și a responsabilității, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă și a unui raport anual”, adaugă raportul prezentat miercuri de Comisia Europeană.

În legătură cu gestionarea și eficiența resurselor, documentul relevă că Ministrul Justiției a pledat cu succes cauza importanței reformei sistemului judiciar și guvernul a sprijinit, de exemplu, alocarea a 390 de posturi suplimentare, în timp ce bugetul alocat în acest sens a crescut cu 46% față de 2013.

”Dezvoltarea unor instrumente de gestionare utile pentru sistemul judiciar va contribui la utilizarea eficace a acestor resurse. În toate instanțele au fost instalate instrumente de colectare a informațiilor statistice, care sunt utilizate pentru a ameliora furnizarea serviciilor. Alte instrumente electronice, cum ar fi dosarele electronice pentru părți și judecători, sunt introduse cu titlu experimental în mai multe instanțe. Reforma structurală a sistemului judiciar trebuie, de asemenea, să fie însoțită de modernizarea clădirilor și a sistemelor informatice: sunt în curs de desfășurare o serie de lucrări de construcție sau de reabilitare a instanțelor, finanțate prin intermediul împrumuturilor acordate de Banca Mondială”, notează documentul citat.

Raportul subliniază că modificările aduse anul trecut Codului civil prevedeau că hotărârile judecătorești pot fi executate în mod direct de către executorii judecătorești, în scopul accelerării procedurii. ”Cu toate acestea, modificările au fost anulate de Curtea Constituțională în luna decembrie. De fapt, CSM raportează o creștere a numărului de cazuri nelitigioase de punere în aplicare care sunt pendinte în instanță. În cadrul planului de acțiune pentru perioada 2015-2020 sunt prevăzute măsuri de îmbunătățire a executării hotărârilor judecătorești, cum ar fi crearea unei baze de date electronice pentru a monitoriza cazurile de executare silită, dar există dovezi clare că executarea hotărârilor judecătorești, inclusiv a celor definitive împotriva statului (autorități centrale sau locale), rămâne adesea problematică. Acesta este un domeniu care ar putea fi relevant în contextul mai larg al eforturilor depuse de guvernul român pentru modernizarea administrației publice”, mai menționează raportul.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult