Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că își dorește un Parlament puternic, care să se bucure de încrederea cetățenilor.
El a spus că nu poate concepe o Românie puternică fără ca Legislativul să fie pe măsură.
„Am spus și o voi repeta de câte ori va fi nevoie: îmi doresc un Parlament puternic și care să se bucure de încrederea cetățenilor. Nu pot concepe o Românie puternică fără ca instituția sa cea mai larg reprezentativă să fie pe măsură”, a afirmat Iohannis în plenul Legislativului.
Președintele a arătat că sunt două aspecte esențiale care ar trebui să definească un Parlament puternic: o legislație de calitate și raporturi funcționale cu celelalte puteri din stat.
Șeful statului a menționat că a acordat o atenție deosebită legilor venite la promulgare, având în vedere că „întreaga funcționare a instituțiilor statului, a economiei și societății depinde, într-un fel sau altul, de relația cu legea”.
Iohannis a indicat că la cererile de reexaminare a legilor a constatat că unele aspecte pun probleme calității și coerenței legislației.
În context, el a precizat că în 2015 asupra vechiului Cod fiscal s-a intervenit legislativ de 13 ori, iar Legea educației, cea privind reforma în domeniul sănătății, Legea administrației publice locale și Codul Muncii au fost modificate la interval de două — trei luni sau chiar de două — trei ori în aceeași lună. De asemenea, el a indicat că prin două legi distincte, trimise aproape concomitent la promulgare, s-a modificat același act normativ.
În plus, șeful statului a arătat că, potrivit unui studiu, 80% dintre români sunt nemulțumiți de faptul că legile din România sunt greoaie.
„Faptul că oamenii își doresc norme juridice mai clare, mai simple, care nu se schimbă peste noapte, nu cred că este o surpriză pentru nimeni. Însă această realitate trebuie să capete un răspuns”, a precizat Iohannis, care a adresat un mesaj în plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților.
Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri că un Parlament puternic înseamnă o poziționare corectă față de justiție, arătând că modul în care Legislativul răspunde cererilor sistemului judiciar îi poate afecta credibilitatea.
„Pentru mine, un Parlament puternic înseamnă și o poziționare corectă față de justiție. Respectul față de lege nu poate fi disociat de relația cu justiția. De fiecare dată când am considerat că s-au produs derapaje în această privință v-am comunicat, nu pentru că doresc să intervin în activitatea Parlamentului, ci tocmai pentru că modul în care această instituție răspunde la cererile justiției îi poate afecta credibilitatea”, a declarat Iohannis, în mesajul adresat celor două Camere reunite.
El a arătat că, la finele mandatului său, își dorește ca pe agenda preocupărilor opiniei publice corupția să nu mai figureze prima. „România puternică este nu doar o Românie fără corupție, ci o Românie în care s-a recâștigat respectul pentru lege”, a subliniat șeful statului.
Președintele Klaus Iohannis le-a solicitat miercuri parlamentarilor să îi fie parteneri în proiectul de elaborare a unei noi legislații cadru pentru educație, care să fie realizată în urma unei largi consultări publice.
„Am exprimat zilele trecute, în contextul începerii unui nou an școlar, hotărârea de a iniția o largă consultare publică despre viitorul educației în România, despre cum vrem să arate și să funcționeze sistemul de învățământ. (…) Aceasta nu poate să vină exclusiv din afara sistemului, așa cum nu poate să fie generată doar din interiorul sistemului. Nu poate desconsidera realitățile sociale și provocările secolului XXI, nu poate ignora experiența și nevoile profesorilor, nici așteptările elevilor și ale părinților. Nu se poate înfăptui nici în absența voinței politice, nici fără deciziile actorilor instituționali, nici fără implicarea autorităților locale. Cu alte cuvinte, o transformare de sistem ne implică pe toți. Toate schimbările, așa cum au fost făcute, nu au rezolvat schimbările de fond, ci, dimpotrivă, nu o dată au creat noi probleme. Dacă vrem cu adevărat o educație de calitate care încurajează performanța și respectă valoarea va trebui să procedăm altfel decât în trecut și să lucrăm împreună. De aceea, în virtutea atribuțiilor mele constituționale, de mediator între stat și societate, am asumat tema educației și demarez această largă consultare, care să implice cadre didactice, universități, sindicate, asociații ale elevilor, studenților și părinților, specialiști, autorități și instituții publice, partidele politice”, a afirmat miercuri Iohannis în plenul Parlamentului.
Șeful statului a explicat că „experimentele de până acum au arătat că nici modificările de legislație, în mare parte conjuncturale, nici înțelegerile pe hârtie între actorii politici neurmate de acțiuni, nici măsurile luate cu gândul la următoarea campanie electorală nu pot conduce la transformarea profundă a educației în România”.
„Elevul care intră în clasa I, părinții acestuia vor ști ce studiază, ce opțiuni de educație are, ce examen trebuie să dea și își va putea contura viitorul pe 10 — 15 ani. (…) Într-un termen de aproximativ doi ani, în urma acestui demers, se poate găsi un numitor comun, poate rezulta o viziune coerentă și o legislație cadru în acord cu acesta, care să rămână aceeași dincolo de schimbările politice și în interiorul căruia să fie luate decizii de politici sau măsuri punctuale indiferent cine se află la putere. Vă cer deopotrivă, ca membri ai Parlamentului României, să îmi fiți parteneri în acest proiect care nu este unul personal, nici pentru prezent, ci unul pentru generațiile viitoare”, a adăugat Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că va discuta serios cu Guvernul și va veni în fața Parlamentului cu propuneri legate de celebrarea a 100 de ani de la crearea României moderne și preluarea Președinției UE de către țara noastră.
„Ne apropiem de momentul în care vom marca împlinirea în 2018 a 100 de ani de stat român modern și apoi de preluarea Președinției UE în a doua jumătate a anului 2019. Trebuie să ne asumăm clar de acum unde ne vor găsi aceste două evenimente, cum se va prezenta România în fața lumii și cum se vor prezenta instituțiile noastre în fața propriilor cetățeni. Voi discuta serios cu Guvernul și voi veni în fața Parlamentului cu o serie de propuneri pentru ca România să fie pregătită, atât pentru sărbătorirea centenarului, cât și pentru preluarea Președinției”, a spus Iohannis, la Parlament.
Potrivit șefului statului, acestea sunt temele majore pe care România le are pe agendă.
„Avem provocări mari, dar și oportunități mari și, mai ales, nu avem timp de pierdut cu discuții sterile sau de dragul imaginii. Avem o responsabilitate, iar cei care vor veni după noi ne vor judeca și evalua după deciziile pe care le luăm astăzi”, a conchis președintele.
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că abordări de genul „dăm azi o lege și mâine o modificăm prin ordonanță de urgență” trebuie să dispară și asta nu ca o constrângere la adresa Executivului, ci ca o dovadă de responsabilitate în exercitarea competențelor.
„Nu ne mai putem permite să vorbim de stabilitate și predictibilitate legislativă în timp ce pe fond lucrurile rămân exact la fel. Nu aș dori să ne întâlnim din nou anul viitor sau peste doi ani și să fac același bilanț al modificărilor legislative în domenii cheie. Abordări de tipul dăm azi o lege și mâine o modificăm prin ordonanță de urgență trebuie să dispară, nu ca o constrângere la adresa Executivului, ci ca o dovadă de responsabilitate în exercitarea competențelor. Să spunem punct și de la capăt. Acesta poate fi momentul zero de la care să pornească recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului și ca fundament al relațiilor sociale”, a afirmat Klaus Iohannis, în mesajul adresat în plenul reunit al Parlamentului.
El a spus că „o legislație flexibilă elaborată în directă legătură cu nevoile și așteptările societății, eliberată de populism și durabilă în timp, reprezintă fundamentul oricărui stat de drept și trebuie să devină o prioritate a întregii clase politice”.
„Parlamentul poate și ar trebui să se plaseze în centrul unui demers de asanare, simplificare și sistematizare a legislației din România, care să o facă mai coerentă, mai stabilă și mai predictibilă. Ce va însemna acest lucru în mod direct pentru noi toți? Va însemna că pacientul știe clar ce drepturi are, cât plătește și ce servicii primește, că un investitor își va putea dezvolta un plan de afaceri pe 10 ani fără teama că regulile se vor schimba peste noapte, că un om care vrea să își plătească taxele nu trebuie să se plimbe ore în șir de la un ghișeu la altul și că nu va dura 20 de ani ca să construim o autostradă. Va însemna că elevul care intră în clasa întâi și părinții acestuia vor ști ce studiază, ce opțiuni de educație are, ce examene trebuie să dea și își va putea contura viitorul pentru 10, 12, 15 ani”, a completat șeful statului.
Iohannis a precizat că a căuta vinovați pentru această situație nu ar folosi la nimic, deoarece aceste practici privind modificarea legislației s-au perpetuat în timp, însă a spus că politicienii trebuie să fie responsabili și să acționeze în consecință, fiecare în cadrul atribuțiilor, competențelor și cu legitimitatea proprie.
Șeful statului a arătat că, în prezent, în România sunt în vigoare aproape 14.000 de legi, ordonanțe și hotărâri ale Guvernului, iar în 2015 dintre legile adoptate de Parlament peste 50% sunt acte de aprobare ori respingere a unor ordonanțe simple sau de urgență, menționând că această proporție este un bun indicator al modului în care arată relația dintre puterea legislativă și cea executivă.
El a indicat că legi care privesc domenii fundamentale au fost modificate în nenumărate rânduri: vechiul Cod fiscal — de 135 de ori, Legea educației — de 26 de ori, Legea privind reforma în domeniul sănătății — de 114 ori, Legea administrației publice locale — de 38 de ori, Codul Muncii — de 28 de ori, legislația privind achizițiile publice — de 35 de ori.
„Marile sisteme publice, educația și sănătatea, au suferit probabil cel mai mult de pe urma incertitudinii, a schimbărilor frecvente și punctuale, deseori generate de calcule politice sau conjuncturi. Cred că felul în care se fac, dar mai ales în care se schimbă legile în România este una din sursele profunde ale ineficienței acestor sisteme. Consecința imediată a acestei stări de fapt a fost nu doar erodarea încrederii în Parlament, ci, mai grav, a încrederii în lege, în general”, a conchis șeful statului.
