UPDATE 13.20: CCR a amânat decizia pentru data de 6 octombrie
–
Curtea Constituţională discută miercuri sesizările depuse de Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social Democrat privind neconstituţionalitatea prevederilor Legii privind sistemul unitar de pensii publice, transmite Agerpres. PSD a depus în 23 septembrie la Curtea Constituţională sesizarea de neconstituţionalitate în cazul Legii unitare a pensiilor, a declarat atunci pentru AGERPRES senatorul social-democrat Dan Şova.
Potrivit semnatarilor sesizării, dispoziţiile Legii pensiilor vin în conflict cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 47 alin. (2) teza I din Constituţie, aducând grave atingeri dreptului fundamental de pensie. În sesizare se arată că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie” iar potrivit art. 142, alin. (1) din legea fundamentală, „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei”.
„Prin conţinutul său, dreptul la pensie reprezintă un drept complex, care include şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţă, menite să asigure cetăţenilor un trai civilizat şi decent. Pensiile speciale constituie drepturi legale câştigate şi nu pot fi afectate prin transformare în pensii în înţelesul Legii privind sistemul unitar de pensii publice. Aplicarea teoriei drepturilor exclude posibilitatea reducerii pensiilor speciale, prin transformarea în pensii în înţelesul Legii privind sistemul unitar de pensii publice”, se mai arată în sesizarea social-democraţilor, transmisă AGERPRES.
În solicitarea PSD+PC se mai susţine că actul normativ încalcă art. 67 din legea fundamentală, care prevede că, în cazul adoptării proiectelor de lege, „cvorumul constituie un element de constituţionalitate al procesului legislativ”, dar şi prevederile art. 76 alin (1), potrivit căruia adoptarea legilor organice este condiţionată de exprimarea votului unei majorităţi absolute a parlamentarilor, adică jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor Camerei.
Contestatarii mai acuză faptul că Legea pensiilor nu a primit avizul Comisiei pentru sănătate publică a Senatului şi nici avizul Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, deşi în conţinutul actului normativ a fost remarcată modificarea listei cauzelor de incapacitate totală sau parţială de muncă, ce consacră dreptul persoanelor de a beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat. În sesizarea de neconstituţionalitate se mai susţine că Legea pensiilor încalcă art. 44 din Constituţie, care garantează dreptul la proprietate privată.
Un alt argument de neconstituţionalitate prezentat de semnatarii cererii este încălcarea art. 20 din Constituţie, care se referă la faptul că „dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale trebuie interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”.
La aceeaşi dată a fost depusă şi contestaţia formulată de PNL în legătură cu Legea pensiilor. În sesizare, liberalii contestă procedura de adoptare şi probleme de fond la Legea sistemului unitar de pensii. În ceea ce priveşte problemele de fond, Nicolăescu a precizat că acestea fac referire la încălcarea articolului 15, alineatul 2 din Constituţie privind principiul neretroactivităţii legii şi articolul 44 din legea fundamentală referitor la încălcarea dreptului de proprietate. În ceea ce priveşte procedura de adoptare a Legii sistemului unitar de pensii, Eugen Nicolăescu a indicat încălcarea articolului 76, alineatul 3 din Constituţie, privind modul în care se stabileşte procedura de urgenţă pentru iniţiativele legislative, articolul 69, alineatele 2 şi 3 legat de procedurile prin care se poate legifera o lege în procedură obişnuită sau normală şi articolul 61, alineatul 2, referitor la procedura de adoptare a unor prevederi finale.
