De aproape un an de zile deputatii Comisiei parlamentare de ancheta privind situatia sistemelor de irigatii precum si a altor sectoare de imbunatatiri funciare incearca sa afle cum a fost distrus in 20 de ani sistemul national de irigatii si imbunatatiri funciare, care in anul 1990 se intindea pe 3.000.000 hectare. Iar astazi abia daca mai udam 200.000 hectare. In acest timp au fost audiati si interogati ministri, secretari de stat, directori si bancheri. Singurul care a refuzat din diverse motive prezenta la aceasta Comisie a fost Mircea Geoana, care in 1997 – cand s-a incheiat acel contract ce a fost in detrimentul statului roman – era ambasador al Romaniei in SUA. Astfel, dupa numeroase tergiversari puse la cale de PSD, care s-a pus paravan de protectie in fata fostului presedinte Mircea Geoana, marti, deputatii au adoptat, cu 128 de voturi favorabile, 83 impotriva si 13 abtineri raportul Comisiei parlamentare de ancheta privind situatia sistemelor de irigatii. Deputatii sesizeaza Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a continua cercetarile si pentru a lua masurile legale cu privire la faptele care au facut obiectul Comisiei de ancheta. Surse din cadrul Comisiei ne-au declarat: „Macar la DNA se va duce pentru a fi audiat Geoana daca la Parlament i-a fost greu sa ajunga. Totusi, DNA nu este o primarie de comuna si trebuie respectata”.
Cum a inceput povestea TransChem
Totul a inceput in 1997 cand in Guvernul Ciorbea a aparut ideea semnarii unui contract intre corporatia americana „TransChem Finance & Trade Corporation”, profilata pe activitati legate de agricultura, si Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare pentru modernizarea agriculturii. Astfel s-a creat Programul Romag ’98, prin care Guvernul Ciorbea a dorit sa aduca in Romania tehnologie agricola de ultima generatie din SUA, care sa fie apoi oferita in conditii avantajoase asociatiilor taranesti sau intreprinderilor agricole ce dispuneau de suprafete de teren de minimum 650 de hectare. Aceasta in contextul in care in 1995 TransChem a derulat un contract similar in Ucraina, soldat cu un esec major, care a generat un puternic scandal de presa. Promotorii afacerii in Romania erau Ionut Costea, fost secretar de stat la Finante si director al BERD pe zona Romania, Ucraina, Georgia, cumnatul sau, Mircea Geoana, ambasador al Romaniei in SUA si Alfred Moses, ambasadorul SUA la Bucuresti. Ministerul Finantelor, al carui demnitar era si Costea, a acceptat sa fie garantul unui credit de 80 milioane de dolari pentru contractul incheiat cu TransChem.
Profit de tip Caritas
Obiectivele acestui contract erau modernizarea sistemului de irigatii, asigurarea parcului agricol cu utilaje de mare capacitate, reducerea costurilor la lucrarile agricole, implicarea furnizorilor de utilaje, intr-o etapa ulterioara, la producerea acestora in Romania. Doar ca dupa ce acest contract a fost semnat nimic nu s-a mai intamplat. TransChem a demarat o mega-afacere cu un numar de unitati agricole private, iar pe suprafetele de teren astfel obtinute au luat fiinta asa zisele ferme de tip american. Asociatiile agricole mixte trebuiau sa ramburseze creditul din surplusurile de recolta obtinute, lucru care nu s-a intamplat insa. Asa se face ca statul a platit americanilor un profit de tip Caritas, adica de 800%, la o investitie de numai 11 milioane de dolari, plus cateva utilaje second-hand. Pe parcursul celor cateva luni de audieri la Comisie deputaţii au constatat ca in contractul privind programul RomAg ’98 au existat o serie de nereguli si ca prevederile stipulate in contractul incheiat cu TransChem Finance nu au fost respectate.
Paguba de circa 18 miliarde de euro
Presedintele Comisiei de ancheta democrat-liberalul Valeriu Tabara a precizat pentru ziuaveche.ro ca forul pe care l-a condus a facut o radiografie a intregului sistem de imbunatatiri funciare si a constatat ca exista probleme extrem de grave. Tabara a sustinut ca, din calculele Comisiei, reiese ca pierderile din sistemul de imbunatatiri funciare depasesc 15-16 miliarde de euro. „Daca ne ducem pana la capat cu intreaga valoare investita in realizarea lucrarilor de irigatii, desecare, combatere a eroziunii solului si de indiguire, valoarea se duce undeva la aproape 60 de miliarde de euro”, a estimat Valeriu Tabara. Cel mai greu atarna la raportul finalizat de membrii Comisiei faptul ca la un moment dat s-a volatilizat un credit extern de 79.403.182 de dolari acordat de City Bank in vederea achizitionarii de pachete agricole si servicii. Cele doua hotarari de solicitare a creditului au fost semnate, in mai 1998, de catre Ionut Costea, cumnatul lui Mircea Geoana, iar pe 30.10.1998, de ministrul Finantelor de la acea vreme, Decebal Traian Remes, cel care a parafat scrisorile de garantie in vederea contractarii creditului.
Executarea scrisorilor de garantie bancara
Conform contractului, rambursarea creditului urma sa se faca din fondurile incasate de la utilizatorii finali ai pachetelor agricole pe baza contractelor comerciale de livrare a utilajelor, urmand ca utilajele agricole si instalatiile de irigatii sa treaca in proprietatea deplina a agricultorilor participanti la programe dupa achitarea in intregime a preturilor acestora. Circuit al banilor si utilajelor a fost denumit programul RomAg ’98. Desi acest gen de program agricol daduse gres in Ucraina si Polonia, iar Cehia a refuzat din start sa-l aplice, Romania l-a inghitit fara ezitare. In acest context, au fost achizitionate combine, semanatori, tractoare si multe alte utilaje si instalatii agricole noi in valoare de 85 de milioane de dolari. Numai ca aceste echipamente nu au mai ajuns pe camp, ci au zacut in containere cativa ani buni. Asta deoarece nu au fost incheiate decat cateva contracte cu societati agricole care sa beneficieze de utilajele si instalatiile de irigat. In anul 2002, banca finantatoare din SUA, neprimind ratele cuvenite, a introdus la plata cele doua scrisori de garantie bancara emise de catre statul roman, care astfel au fost executate. In anul 2003, Guvernul Nastase a emis Ordonanta de Urgenta privind preluarea de catre AVAS a creantei statului provenite din executarea garantiei emise pentru imprumutul din programul RomAg ’98. AVAS a trecut la preluarea si vanzarea echipamentelor importate pentru acest program pentru a se recupera creanta.
Concluzia Comisiei
Sursele ziuaveche.ro ne-au spus ca datele din raportul Comisiei parlamentare demonstreaza ca: „Obligatia de plata a contravalorii utilajelor importate a fost lasata in seama unei entitati juridice a statului roman, iar incasarea ratelor si exploatarea efectiva a utilajelor a fost incredintata unei societati comerciale si anume Transag cu sediul in Cipru (un off-shore), fara nicio calitate in acest program, deturnand toate sumele care trebuia colectate de institutia statului, in speta RAIF, in vederea achitarii ratelor la creditul extern, fata de finantatorul programului”.
