Acasa Actualitate-InternaPolitica interna Guvernul baga in Monitorul Oficial „granita Tinutului Secuiesc”

Guvernul baga in Monitorul Oficial „granita Tinutului Secuiesc”

scris de Ziua Veche
7 afisari

Autoritatile locale din Covasna incearca prin fals sa introduca in documente oficiale existenta „Tinutului Secuiesc” si a unei „granite” care il separa de restul Romaniei. Folosind termeni scosi din uz inca din secolul al XIX lea, pretexte heraldice si ignorand hotarari proprii, ca si legislatia Romaniei, autoritatile locale din Covasna au reusit sa treaca pe sub nasul Guvernului in Monitorul Oficial expresia „Tinutul Secuiesc”.

In luna mai 2010, ziuaveche.ro a publicat un articol in care atragea atentia asupra faptului ca Hotararea Guvernului Romaniei numarul 402, privind aprobarea stemei comunei Ilieni, judetul Covasna, publicata in Monitorul Oficial, sustine ca unul din elementele respectivei steme, semnifica faptul ca localitatea se afla la granita dintre “Tinutul Secuiesc si Tara Barsei”. Conform anexei 2 din hotarare, “Descrierea si Semnificatiile elementelor insumate ale stemei comunei Ilieni, judetul Covasna”, “borna de hotar semnifica faptul ca localitatea se afla la granita dintre Tinutul Secuiesc si Tara Barsei”. Hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 306, din 11 mai 2010. Interesant de vazut este insa cum au reusit autoritatile din Ilieni sa introduca sintagma “Tinutul Secuiesc” intr-o Hotarare a Guvernului Romaniei.

 

Hopa-mitica de-a hotararea

 Astfel, in cadrul sedintei consiliului local al comunei Ilieni, din data de 24 aprilie 2007, a fost adoptata hotararea nr. 17/2007, privind insusirea stemei comunei, in care se afirma ca “borna de hotar semnifica faptul, ca unitatea administrativ – teritoriala se afla la granita dintre Tinutul Secuiesc si Tara Barsei”. Ulterior, in sedinta consiliului local din data de 27 noiembrie 2007, este adoptata hotararea nr. 73/2007, prin care se modifica articolul 1 din HCL 17/2007. Cu toate acestea, articolul 1 din textul celor doua hotarari coincide, in proiectul de stema fiind mentinuta si sintagma “Tinutul Secuiesc”. Importanta este insa HCL nr. 31/2009, adoptata in cadrul sedintei din data de 7 iulie 2009, care, in articolul 1 sustine ca “se aproba modificarea anexei la Hotararea Consiliului Local al comunei Ilieni nr. 73/2007, privind modificarea Hotararii Consiliului Local al comunei Ilieni nr. 17/2007, privind insusirea stemei comunei Ilieni in felul urmator: in locul sintagmei – la granita dintre Tinutul Secuiesc si Tara Barsei – se va trece – la limita teritoriala dintre judetul Covasna si judetul Brasov”.

Practic, in demersul de adoptare al stemei, CL Ilieni a ignorat hotararea nr.31/2009 care prevedea inlocuirea denumirii de “Tinut Secuiesc” si a transmis guvernului pentru aprobare Hotararea nr. 73/2007, act care pastreaza respectiva sintagma. Mai mult, utilizarea expresiilor “Tinut Secuiesc” si “granita” reprezinta o incalcare a articolului 3, alin. (3) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia “teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete”. In acelasi timp, legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei prevede la art. 1 ca teritoriul Romaniei “este organizat in unitati administrativ – teritoriale: judetul, orasul si comuna”.

 “Tinutul Secuiesc”, inca un pas catre autonomia teritoriala

 Incercarea autoritatilor din comuna Ilieni de a promova ideea existentei si identitatii “Tinutului Secuiesc” nu este una singulara. De exemplu, in luna martie a.c., la Targul International de Turism de la Budapesta – Hungexpo, separat de cel al de Romaniei, a fost prezent si standul “Tinutului Secuiesc”, reprezentand judetele Harghita, Covasna si Mures, fara ca autoritatile de la Bucuresti sa aiba o reactie. Contactat de ziuaveche.ro pentru a afla opinia Ministerului Turismului in legatura cu proiectul de promovare al “Tinutului Secuiesc”, Olosz Szabolcs, consilier in cadrul institutiei, a refuzat sa ne ofere o pozitie oficiala.

In luna noiembrie 2009, Consiliul Judetean Harghita a adoptat ca steag al judetului, steagul secuiesc utilizat de Consiliul National Secuiesc (CNS), fara ca vreo autoritate a statului sa reactioneze. CNS – care este o structura fara statut legal – a organizat de-a lungul timpului mai multe referendumuri privind autonomia “Tinutului Secuiesc” si intentioneaza sa depuna la Parlament proiectul de lege privind statutul de autonomie a “Tinutului Secuiesc”, ce prevede printre altele, oficializarea limbii maghiare in zona. O alta dovada a insistentei demersurilor de maghiarizare a zonei este reprezentata de faptul ca site-urile oficiale ale autoritatilor locale prezinta informatii complete in limba maghiara si doar partiale in limba romana. Mai mult decat atat, de la bugetul administratiilor locale Covasna si Harghita se finanteaza aproape exclusiv manifestari “culturale si traditionale” secuiesti, cele romanesti fiind total ignorate. Un exemplu este finantarea de catre CJ Covasna a “Turului Ciclist al Tinutului Secuiesc” cu 20.000 lei, la care se adauga 10.000 lei din partea CL al municipiului Sfantu Gheorghe, in conditiile in care alte probleme stringente ale orasului, precum canalizarea, sunt ignorate de edilii locali, ceea ce a si condus de altfel la recentele inundatii ale unor cartiere.

 Cine este “Tinutul Secuiesc”

 Reanimarea in spatiul public a expresiei “Tinutul Secuiesc” si promovarea sa pare sa fie o noua marota a maghiarilor din Romania. Acestei expresii i se ataseaza in discursul public valoarea unei entitati juridice si administrative avand continuitate istorica, pe baza acestui argument incercandu-se promovarea ideii separatiste. “Tinutul Secuiesc” nu are o data precisa de infiintare si nu apare in documentele istorice o data cu primele mentionari ale secuilor. Conform legislatiei medievale din Transilvania, secuii erau separati de maghiari si formau o autonomie juridica si administrativa definita in documente ca “terra siculorum” – Tinutul sau Tara Secuilor. Aceasta structura a fost desfiintata de Ungaria in anul 1876 printr-o reforma administrativa – dupa ce devenise desueta inca din secolul al XVIII lea.

In tot spatiul istoric romanesc exista exemple de astfel de “tari”: Tara Barsei, Tara Fagarasului, Tara Hategului, Tara Lovistei, Tara Oasului – toate acestea regiuni cu un anumit grad de autonomie, pierdut in decursul timpului. Tara Barsei – la care fac referire documentele amintite la inceputul acestui articol – exista inainte de venirea sasilor, fiind populata si administrata de romani. Diploma regelui Andrei din 1211 prin care li se permitea cavalerilor teutoni sa se aseze pe aceste pamanturi spunea: „Andrei prin mila Domnului regele Ungariei…am dat aceasta tara, numita Barsa, aflata dincolo de paduri, inspre cumani, desi salbatica si locuita, ca sa se stabileasca in pace si sa o stapaneasca liber in veci. Pe deasupra le-am lasat pe deplin targurile libere si vamile targurilor din acel tinut… Mai hotaram ca nici un voievod sa nu aiba dreptul de a se cobori (a se indrepta) asupra lor.” Ultima propozitie a fost interpretata ca semnalizand prezenta unor voievozi romani, ale caror drepturi de vama si organizare de targuri erau lezate prin aceasta diploma. Tara Barsei – si Brasovul, cel mai puternic oras din regiune – s-au aflat intr-un permanent conflict cu secuii, datorita periodicelor raiduri de jaf intreprinse de acestia.

Prezenta unor locuitori in regiunea Tarii Barsei imediat dupa venirea teutonilor este confirmata de o alta diploma din 1212 acordata nou venitilor „le-am dat lui si fratilor sai asezati in tara din partile Transilvaniei, pe care le-am daruit-o pentru paza hotarelor acest privilegiu atat de insemnat ca nici un monetar sa nu aiba voie de a intra in tinutul lor de peste paduri (ultra silvas) sau sa cuteze a supara cu ceva… iar pentru ca poporul ce locuieste acolo sa nu fie asuprit de ei in vreo privinta”. O diploma papala din 1213 acordata cavalerilor teutoni dovedeste faptul ca regiunea Tarii Barsei era locuita si ca secuii nu sosirea inca in regiune: „Al nostru frate Wilhelm, episcopul ultrasilvan… a ingaduit casei voastre, cu invoirea capitlului sau, sa luati dijma acestui pamant de la locuitorii lui de acum si cei viitori si sa claditi biserici, pastrand insa pentru sine si urmasii sai dijmele ungurilor si secuilor, daca s-ar intampla sa se stramute ei in aceasta tara”. O alta diploma acordata teutonilor la 1222 atesta existenta “terra siculorum” dar si a “terra blachorum” in regiune.

 Secuii, amestecati cu romanii

 Cronica pictata de la Viena spune despre originea secuilor ca ar fi urmasi ai hunilor si au venit in regiune cu putina vreme inainte de maghiari, amestecandu-se cu valahii: „Au ramas insa din huni trei mii de barbati care, scapati din batalia Crumheldina printr-o patrundere plina de groaza, s-au ingrijit a se aduna in campia Chiglamezey. Care barbati, deoarece se temeau de natiunile occidentale, ca nu cumva sa-i atace pe neasteptate, au intrat in Erdeelw si s-au numit pe sine nu unguri, ci Zecul… totusi, dupa cum au vrut ungurii, nu si-au hotarat soarta in campia Pannoniei, ci cu valahii in muntii din vecinatate”. Cronicarul ungur Símon de Kéza arata in cronica Gesta Hunnorum et Hungarorum, scrisa in jurul anului 1283: „De aceea (secuii) amestecandu-se cu blackii se zice ca se foloseau de literele lor”. Aici cronicarul maghiar a facut o confuzie, secuii avand un alfabet propriu, asemanator cu cel al populatiilor turcice din regiunea Turkestanului. De altfel acest alfabet – disparut prin secolul al XVIII lea – a si fost repus in circulatie la manifestarile Consiliului National Secuiesc, o alta forma de afirmare a identitatii prin reactivarea trecutului medieval.

 Organizarea tribala

 Tinutul Secuiesc era organizat in evul mediu in sapte scaune – cel mai probabil reflectand cele sapte triburi de secui: Aries, Ciuc, Kezd, Mures, Orbai, Sepsi, Tileagd. Scaunele Kezd, Sepsi si Orbai s-au unit formand asa numitul “Trei Scaune”. Regii maghiari au acordat secuilor aceasta autonomie juridica si administrativa in schimbul serviciului militar pe care erau obligati sa il presteze toti barbatii. Secuii se autoguvernau pe baza cutumelor tribale: sefii erau alesi de adunari anuale ale tuturor barbatilor, pamanturile erau redistribuite in fiecare an prin tragere la sorti. Secuii erau impartiti in trei clase: primipilii – echivalati cu nobilimea, calaretii si pedestrii. In decursul secolelor pedestrii au inceput sa saraceasca si au devenit iobagi ai nobililor care au inceput sa acumuleze din ce in ce mai multe pamanturi si din ce in ce mai multa putere. Organizarea tribala a fost pastrata nominal, insa deja in secolul al XVII lea – cand principii Transilvaniei au incercat sa retraga privilegiile secuilor, care le-au fost redate de Mihai Viteazul – secuii erau impartiti in nobili si iobagi. “Tinutul secuiesc” nu mai reprezenta in secolul al XVIII lea o autonomie militara pe baze tribale, ci era condus de nobili asimilati de maghiari.

Material aparut in numarul 13 al saptamanalului ziuaveche.ro

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult