Guvernul este cea mai netransparenta institutie din Romania, releva un studiu facut de Institutul pentru Politici Publice (IPP) si prezentat joi la o dezbatere privind influenta procesului decizional prin activitati de lobby ce a avut loc la Novotel. In fapt, Institutul a reluat o dezbatere inceputa cu ani in urma privind necesitatea reglementarii activitatii de lobby si nefinalizata pana in prezent. De altfel, daca in 2003 a fost adoptata o lege privind transparenta decizionala in administratia publica, aceasta nu insemna ca Executivul a devenit o institutie mai transparenta. Presa, societatea civila, opinia publica, firmele afla de numeroase acte normative adoptate de Guvern numai cand acestea apar in Monitorul Oficial. La Guvern jurnalistii stau intr-o incapere ce le este destinata, dar nu au acces nici la sedintele Cabinetului, nici la cabinete ale ministrilor. Aceasta stare de fapt a fost ilustrata de sondajul IPP.
O treime din cei 15 ministri ai Guvernului PDL-PSD au raspuns, in cadrul sondajului IPP, ca intrevederile pe care le-au avut cu reprezentantii sectorului privat nu constituie informatie de interes public, a punctat Adrian Moraru, de la IPP, explicand: “Cinci dintre ministri au spus din start ca aceasta nu este o informatie publica. Zece ne-au dat detaliat lista cu intalnirile pe care le-au avut si am descoperit multe intalniri chiar de lobby, recunoscute acolo. Am gasit si cu fosti ambasadori in Romania care au adus firme”.
Activitatea de lobby nereglementata
Studiul IPP releva ca 72% din companiile romanesti cred ca Guvernul are o activitate insuficienta in privinta incurajarii deciziei transparente si participative. Conform aceluiasi studiu, Camera Deputatilor este cea mai transparenta institutie. Mai mult de jumatate din companii (54%) au recunoscut ca au avut nevoie sa schimbe sau sa influenteze decizii administrative, in timp ce 45% au negat.
Aproape trei sferturi din companii (72%) au sustinut ca lobby-ul nu se poate desfasura in limitele cadrului actual legal si 82% dintre ele au apreciat ca lobby-ul are nevoie de reglementari. De mentionat ca 63% din firme au sustinut ca dezvoltarea lobby-ului ar duce la scaderea coruptiei.
Studiul IPP privind activitatea de lobby din Romania a fost realizat in perioada 10-21 iulie 2009, la nivelul a 540 de companii si are o marja de eroare de +/-4,2%.
O profesie neinventata
Laura Florea, reprezentat al Point Public Affairs a declarat in cadrul dezbaterii de joi ca in Romania exista intre cinci si sapte agentii care se ocupa de lobby chiar daca nu au un cadrul legal reglementat, cifra de afaceri a acestora invartindu-se in jurul a doua milioane de euro in 2008. Daca s-ar reglementa aceasta activitate cifra de afaceri a lobby-istilor s-ar putea ridica la 30-50 milioane de euro anual, a sustinut Florea. Ea a precizat ca bugetul acesta s-ar putea strange de la bugetele primelor 50 de companii ca profit din tara care ofera doar 0,1-0,5 % din profitul lor pentru departamentele de relatii cu publicul, actiuni de interactionare cu autoritatile, bugetele asociatiilor de profesionisti si din cele de PR ale avocatilor. ’’In Romania sunt foarte putini lobby-isti profesionisti, sub 5%. Pentru o mai buna desfasurare a activitatii acestora trebuie ca profesia de lobby-ist sa fie inventata in Romania. A doua problema a noastra este ca nu vedem necesara declararea veniturilor pe care le facem din aceasta activitate. Tot la capitotul declarare este si cea de declarare a intereselor. Aceasta este una foarte importanta dar trebuie sa ne intelegem clar cine o face, noi ca lobby-isti sau autoritatile care au beneficiat de ajutorul nostru’’, a declarat Laura Florea.
Aceasta a mai spus ca in acest moment s-a demarat procesul pentru infintarea unei asociatii de profil in care sa fie cuprinsi toti cei care vor intreprinde aceasta activitate in Romania.
Instrument anticoruptie
Diferenta dintre trafic de influenta si lobby este un subiect dezbatut, dar nelamurit. In ultimii ani, ideea promovarii unei legi privind activitatile de lobby a generat doua viziuni contrare: o astfel de lege ar oferi o acoperire legala pentru traficul de influenta, o alta opinie fiind aceea ca cercurile de presiune nu vor cu nici un chip o reglementare care sa aduca transparenta in privinta intereselor lor si a mijloacelor de promovare a acestora. Singurul lucru asupra caruia toata lumea a cazut de acord este acela ca o lege a lobby-ului nu ar duce la eradicarea completa a coruptiei, dar ar fi un instrument puternic de combatere.
In Bruxelles, unde se afla sediile institutiilor europene, exista o puternica activitate de lobby. De altfel, pe site-ul Comisiei Europene exista Registrul reprezentantilor grupurilor de interese. In Bruxelles functioneaza cateva mii de lobbyisti.
