Planul de masuri anticriza al lui Tariceanu

Premierului Emil Boc i se potriveste zicala „prostul nu e prost destul pana nu e si fudul” a declarat marti fostul premier Calin Popescu Tariceanu, in timp ce a prezentat un set de 22 de masuri anticriza. „Lui i se aplica foarte bine aceasta zicala romaneasca, din pacate in detrimentul Romaniei. Deci, el nu are un nivel de cunostinte minimale in domeniul economic care sa-l ajute in aceasta perioada sa adopte masurile necesare pentru stoparea crizei, nu are incredere in cei din jurul lui”, a nuantat Tariceanu.


Intrebat daca are de gand sa trimita lista celor 22 de masuri anticriza premierului, fostul prim-ministru a afirmat ca ar fi foarte bine daca Boc ar aplica masurile propuse de el, precizand insa ca are mari rezerve in privinta capacitatii premierului de a intelege ca trebuie sa invete. El a explicat ca nu a spus ca Emil Boc ar fi incapabil sa aplice masurile propuse, ci ca, „din fudulie, nu o sa vrea sa le preia pentru ca nu sunt creatia lui”. „Cand a preluat mandatul de prim-ministru primele masuri pe care le-a adoptat au fost de anulare a pachetului de 10 masuri de limitare a efectelor crizei pe care l-am adopta la sfarsitul mandatului meu”, a sustinut deputatul liberal. El a tinut sa il contrazica pe Emil Boc in privinta unor date.

 

Explicatiile fostului premier

 

Tariceanu a subliniat si faptul ca ponderea cheltuielilor de personal in PIB a fost in 2008 de 8,4% si a crescut in 2009 la 9,2%. In privinta evolutiei numarului de bugetari in perioada 2005-2008, cresterea a fost mai mica de 60.000, a aratat fostul premier. El a precizat ca au fost create 46.000 posturi in Ministerul Internelor, ca urmare a trecerii la sistemul militar pe baza de voluntariat si a masurilor de securizare a frontierei, 5000 posturi la Ministerul Agriculturii pentru indeplinirea unor conditii de aderare la UE si 1800 posturi la Ministerul Mediului pentru intarirea capacitatii administrative in vederea integrarii in UE. Daca este luat in calcul si numarul de angajati din societatile nationale, alaturi de bugetari, a mai insistat Tariceanu, citand o analiza a ATKearney, “se observa o diminuare a numarului de salariati in sectorul public din Romania, intre 2005 si 2008, de la 1,92 milioane pana la 1,72 milioane salariati, in principal datorita procesului de restructurare si de privatizare a sectorului public”. Prezentam principalele masuri propuse de fostul premier PNL:

 

@ reducerea salariilor si a sumelor forfetare acordate pentru functionarea cabinetelor parlamentare care acopera cheltuielile de intretinere, lumina, telefon, comunicatii, transport, salarii pentru angajati;

 

@ inscrierea Bancii Nationale a Romaniei ca platitor de impozit pe profit;

 

@ eliminarea drepturilor salariale in natura ale personalului din sectorul de aparare si ordine publica si desfiintarea tuturor institutiilor publice care au un numar de salariati mai mic de 100;

 

@ diminuarea numarului de consilieri de la Cancelaria presedintelui si de la cabinetul premierului;

 

@ micsorarea numarului de consilieri din cabinetele ministrilor si ale presedintilor de autoritati publice la maximum trei;

 

@ desfiintarea cabinetului demnitarului la nivelul secretarilor de stat si de la nivelul functiilor ce sunt echivalente ministrului si secretarului de stat, de la nivelul presedintelui consiliului judetean, prefectului si altor conducatori;

 

@ desfiintarea corpului de inspectori guvernamentali din cadrul Secretariatului General al Guvernului, care se ridica la 150 inspectori in 2009;

 

@ detinatorii de telefoane mobile de serviciu, indiferent de functie, sa achite costul convorbirilor;

 

@ reducerea cu 50% a cheltuielilor cu transportul in interes de serviciu, precum si a cheltuielilor cu deplasarile in strainatate;

 

@ marirea normativului de personal pentru crearea unui post de sef de birou, serviciu, director, avand in vedere ca acesta, in prezent, este foarte mic;

 

@ diminuarea numarului de autoturisme puse la dispozitia conducatorilor de institutii si reducerea normei de combustibil lunar cu 75% din costul actual, dar si reducerea numarului de adjuncti ai conducatorilor institutiilor publice la maximum unu-doi;

 

@ desfiintarea cheltuielilor privind reclama, publicitatea, protocolul si reprezentarea;

 

@ interzicerea achizitionarii de sedii pentru institutii;

 

@ analizarea veniturilor bugetare ce provin din concesiuni si inchirieri;

 

@ intarirea exigentei in ceea ce priveste valorificarea bunurilor institutiilor publice;

 

@ impozitarea castigurilor obtinute de unitatile de cult.