România merge pe o autonomie a comunităţilor şi nu pe una regională

România nu vizează “o autonomie regională, ci o autonomie a comunităţilor în raport cu guvernul central”, a afirmat seful statului român după întrevederea cu omologul său maghiar, Pal Schimitt, care a arătat, la rândul său, că i-a cerut preşedintelui Traian Băsescu un drept de autodeterminare mai mare pentru Ardeal.

“În ceea ce priveşte problema autonomiei, l-am informat pe domnul preşedinte cu privire la filosofia noastră: toţi cetăţenii români au nevoie de autonomie, creşterea nivelului de autonomie către toate comunităţile româneşti este în curs şi este un proces care ţine în România de câţiva ani buni. Acum câteva săptămâni au fost transferate spitalele odată cu resursele financiare”, a susţinut Traian Băsescu, în conferinţa de presă comună cu preşedintele Ungariei. Şeful statului român a insistat că România consideră că a da minorităţilor şansa păstrării culturii, limbii, a obiceiurilor nu este altceva decât o modalitate de a adăuga valori culturale la cultura majoritarilor, ceea ce face o ţară mai atractivă şi mai puternică.

“Eu am să îndemn oamenii de aici să fie cetăţeni buni, să respecte regulile, să fie plătitori de impozite corecţi şi după aceea să ceară astfel de înlesniri despre care a vorbit domnul preşedinte: să folosească limba care este aproape de inima lor, să primească în unele teritorii – dacă ne place cuvântul – autonomie”, a declarat Schmitt. El a subliniat: “Domnul Băsescu a vorbit despre autonomie şi a abordat din punct de vedere al subsidiarităţii şi în concepţia domniei sale este vorba de regiuni autonome care pot rezolva problema şi nu pe criterii etnice. Eu am spus că sunt zone în care trăiesc maghiari, şi aş dori să se trateze şi din acest punct de vedere, dar probabil că într-o perspectivă vom discuta pe tema asta. Noi am sprijini cu mare plăcere ca în cele trei judeţe să existe un drept de autodeterminare mai mare. Dar, desigur, este o răspundere foarte mare”.

Băsescu a intervenit şi a explicat: “Pentru a fi mai uşor de înţeles, vă dau câteva repere. Spre exemplu, în afară de taxele locale, un important procent din taxele naţionale rămâne la nivelul comunităţilor, ceea ce înseamnă o autonomie financiară crescută şi decizie pe plan local asupra a ceea ce se face cu banii. Un alt exemplu: copiii pot opta pentru limba în care învaţă. Mai mult, noua lege a educaţiei stabileşte şi transferul şcolilor către administraţiile locale. Un alt element, acum trei luni au fost transferate spitalele către administraţiile locale. Un alt element – administraţia locală poate să-şi înfiinţeze propria poliţie. Ne-am dori foarte mult ca minoritatea românească din ţările din jurul României să aibă acelaşi nivel de autonomie pe care o oferim noi minorităţilor”. “Filosofia noastră este că în mod egal au nevoie de autonomie şi cetăţenii români de origine română, şi cetăţenii maghiari de origine maghiară, şi cetăţenii români de origine maghiară, şi cetăţenii români de origine ucraineană sau sârbă, toţi au nevoie de autonomie”, a conchis preşedintele României.