Acasa Actualitate-InternaPolitica interna România-Serbia-UE. Corina Creţu vorbeşte ca să nu tacă

România-Serbia-UE. Corina Creţu vorbeşte ca să nu tacă

scris de M.A.B.
8 afisari

Eurodeputatul PSD Corina Creţu s-a trezit vorbind despre poziţia României faţă de acceptarea statutului de candidat la UE al Serbiei.

Corina Cretu

Corina Cretu

Eurodeputaului român (?) consideră că reacţia României este un act gratuit şi „lipsit de spirit european” şi acuză autorităţile române că recurg la şantaj. Dacă tăcea, era mai bine!

Explicaţia este foarte simplă şi i-o dă, la Radio France International, chiar preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat, Titus Corlăţean (PSD), care a afirmat miercuri că România susţine în continuare parcursul european al Serbiei, dar, dacă vrea să adere la UE, statul vecin trebuie să respecte anumite criterii, printre care şi drepturile minorităţilor naţionale.

Titus Corlăţean apreciază că poziţia României privind Serbia „este corectă pe fond. România a susţinut şi susţine în continuare foarte serios şi foarte ferm obţinerea candidaturii la Uniunea Europeană şi viitoarea calitate de membru a UE pentru Serbia, în condiţiile în care însă această ţară respectă între altele criteriile politice de aderare, ceea ce înseamnă şi criteriul protecţiei minorităţilor naţionale, în special românii din Serbia, indiferent de numele sub care sunt cunoscuţi, români sau vlahi„.

Preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat declară că „nu este vorba de condiţii. Ceea ce a fost valabil pentru România, pentru Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, ca state care au dorit să devină candidate şi ulterior au negociat aderarea, respectiv criteriile de aderare, criterii economice, dar şi criterii politice, iar pentru România cu specială privire criteriile legate de minorităţi naţionale, ceea ce a fost valabil pentru noi este la fel de valabil şi pentru cei care doresc să devină membri, în speţă Serbia. Deci nu este o condiţionare, nu este o forţare a notei, este pur şi simplu respectarea criteriilor de aderare şi poziţia României este consecventă din acest punct de vedere”.

România-Serbia şi România-Schengen

Întrebat dacă aderarea Serbiei la UE trebuie folosită ca monedă de schimb pentru aderarea României la Schengen, Titus Corlăţean a răspuns: „În nici un caz! Sunt procese diferite, sunt responsabilităţi diferite. Vorbim în cazul Schengen de o procedură internă a UE, este treaba noastră să convingem acel stat rebel al UE, care încă se mai opune, de faptul că greşeşte. Ce este în discuţie dincoace este cu totul altceva şi eu cred că soluţia inteligentă este de a găsi o formulă în care statutul de candidat să fie acordat Serbiei, pentru că este şi un interes fundamental al României în regiune, însă în condiţiile în care Serbia îşi angajează ferm răspunderea pentru progrese”.

Se pare însă că eurodeputaul Corina Creţu vede altfel lucrurile. Ea recunoaşte că Serbia are încă probleme cu drepturile acordate minorităţilor, dar crede că nu era cazul ca România să se folosească de problema vlahilor (românilor), pentru a lovi indirect în Olanda. „Nu schimbăm cu nimic deciziile Olandei privitoare la Schengen şi nici nu facem un bine vlahilor din Serbia. Dar mai ales nu facem bine poziţiei României în UE„, argumentează Corina Creţu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare a Parlamentului European.

„Este firească dorinţa României de a vedea că românii din afara graniţelor se bucură de cele mai bune standarde referitoare la drepturile şi libertăţile lor, care să le permită păstrarea identităţii etnice. Dar nu cu un gest care seamănă a şantaj se rezolvă aceste probleme”, afirmă europarlamentara.

Cum şantajează Serbia Uniunea Europeană

Dacă tot a adus în discuţie problema şantajului, poate ar fi bine ca europarlamentarul Corina Creţu să binevoiască să se mai intereseze cum stă treaba cu şantajul.

Un simplu exemplu. Într-un interviu publicat recent de cotidianul belgrădean Vecernje Novosti, vicepremierul sârb Ivica Dacic, care este şi ministru de Interne, afirma că Serbia s-ar putea apropia de Rusia dacă va fi respinsă de Uniunea Europeană.

Iar această apropiere ar însemna, până la urmă, baze militare ruseşti în Serbia. Potrivit lui Dacic, pentru Statele Unite ar fi o problemă mare dacă Rusia ar disloca o bază militară în Serbia. El a recunoscut că în timpul vizitelor sale în Occident a fost întrebat de mai multe ori dacă baza umanitară de la Nis, proiect comun al Rusiei şi Serbiei, nu va fi de fapt un punct de plecare pentru o bază militară. La aceasta el a răspuns cu o altă întrebare: „Dar voi ce ne oferiţi?”

1 comentariu

robert 29-02-2012 - 21:39

Sa ma pis pe prostii astia de politicieni.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult