Acasa Actualitate-InternaPolitica interna Sorina Plăcintă explică de ce a plâns în faţa lui Udrea

Sorina Plăcintă explică de ce a plâns în faţa lui Udrea

scris de Z.V.
7 afisari

Într-o postare pe blogul personal, Sorina Plăcintă explica motivul pentru care a plâns, în timp ce colegii săi se pregăteau să voteze moțiunea. Ea mentioneaza ca “am inghitit prea mult si nimeni din echipa mea n-a iesit sa spuna, domnilor, eu o cunosc pe femeia aceasta, ii cunosc familia si stiu ce fel de om .”

Sorina Placinta plang Elena Udrea

Moţiunea de cenzură: Elena Udrea a făcut-o pe Sorina Plăcintă să plângă

“Nici acum nu stiu daca e necesar sa dau explicatii pentru ceea ce mi s-a intamplat in plen in ziua votului motiunii. Dar, pentru ca multa lume asteapta sa afle de la mine motivul pentru care am plans si ce anume a declansat aceasta reactie, voi spune totusi cateva cuvinte. Sunt om. Nu exista politicieni-roboti, nici oameni de afaceri roboti si nici mame robot. Suntem oameni si exista momente in viata cand simti ca nu mai poti, ca nimic nu are rost si ca, uneori, e chiar mai bine sa pui un punct, sa tragi o linie si sa recunosti ca te afli la capatul puterilor. Intr-o zi atat de tensionata ca aceea, eu asta am simtit. Nu am sa neg niciodata ca il apreciez pe Mihai Razvan Ungureanu pentru ceea ce a incercat sa faca. Cred insa ca mandatul lui a venit cumva si prea devreme si prea tarziu. Noi, PDL-ul, am uitat, prinsi in valtoarea guvernarii, ca suntem o echipa.Pentru ca am fost. Fiecare a actionat asa cum a crezut de cuviinta, ca intr-un organism ale carui molecule s-au dezintegrat, pierzand comunicarea, legatura si, mai ales, intelegerea. De aceea cabinetul lui Razvan Mihai Ungureanu mi s-a parut ca nu are nicio sansa. Parlamentul este institutia cheie a democratiei, iar MRU nu ca nu avea opozitie, nu avea nici macar o sustinere coerenta, ceea ce era rau pentru tara. Nu stiu cat si ce va putea sa faca dl. Ponta, care se afla intr-o postura chiar mai ingrata. Pentru binele tututor imi doresc sa gaseasca acele solutii care sa mentina economia in primul rand in echilibru in acest an electoral. Stiu insa ca toata schimbarea asta da partidelor un ragaz pentru a-si redefini identitatile pierdute. Aceasta lupta politica acerba si fara rost, de a carei vina nici macar nu mai conteaza cine este resposabil, ameninta sa ne duca pe un drum primejdios. Am simtit asta in profunzime si am resimtit momentul ca pe o mare deceptie personala, caci nu sunt oarba. La discutia cu Elena Udrea  am cedat. Emotional.

Elena este o persoana pe care o respect. Munceste, nu se da in laturi, incaseaza cu eroism as putea spune, merge mai departe. Personalitatea ei puternica are insa si un revers, pentru ca traim intr-o lume profund misogina care inca nu da femeilor dreptul la lidership cu adevarat. Reversul este ca a trebuit sa faca de multe ori de una singura treaba unei echipe intregi.  Iar noi, la Bucuresti, n-am putut creste lideri. Acest esec ne va costa pe termen lung mult mai mult decat un executiv picat la o motiune. E nevoie de o discutie onesta in partid. E nevoie de o comunicare robusta cu publicul si in spiritul adevarului. Eu am trait dureros, pe pielea mea, dezinformarea si intoxicarea pe surse. Cine intra aici, pe blog, trebuie  sa recunoasca faptul ca nu am cenzurat niciodata pe nimeni si, indiferent ce opinii au avut cititorii mei despre mine, au putut sa-si exprime punctul de vedere. Insa in spatiul public am inghitit prea mult si nimeni din echipa mea n-a iesit sa spuna, domnilor, eu o cunosc pe femeia aceasta, ii cunosc familia si stiu ce fel de om e. Nu. Nimeni. Din momentul in care Andrei a fost impuscat si apoi acuzat el insusi de tentativa de omor (despre paradoxul si absurditatea acestei povesti, inflamata de multa lume necuviincioasa, voi vorbi la timpul potrivit), pe profilul emotionant al baiatului de bani gata, derbedeu si rebel, eu am devenit paria partidului, buna doar de munca pe usa din dos. Comentatori fara valoare, dar cu voce puternica, m-au facut urata, hoata, mama denaturata (si nu vorbesc decat despre lucrurile pe care le suporta hartia), etc. Sotul meu, un chirurg de renume international, a fost suspectat de avansare pe pile in Bucuresti, in conditiile in care unui mare specialist i s-au inchis usile spitalelor. Zeci de oameni ii datoreaza viata profesorului Bucuras. Este unul dintre putinii specialisti in transplant. Nu conteaza, e sotul meu, e culpabil. Sau cel putin susceptibil. Anul trecut s-a operat pe cord. si, in timp ce eram cu el in spital, citeam ce om grotesc sunt eu, ce fiu am si ce sot… Lucrurile acestea se aduna. Trebuie sa ne revenim, sa ne reintoarcem la valorile noastre adevarate. Am pierdut cumsecadenie, decenta si reflexul mainii intinse ca ajutor. Am fost acuzata ca m-am imbogatit de pe urma politicii, ori eu am pierdut enorm de cand am intrat in aceasta aventura a vietii mele. M-am simtit singura, izolata si pe nedrept acuzata.

Continuarea aici

1 comentariu

digital 02-05-2012 - 18:30

khoorveelor,la plăcinte înainte.suportați tot la ce v-ați angajat,nu mai plângociți!!!
n-ați înghițit destule,abia acum urmează și vitamaxa cu tocuri,care va încasa ceea ce trebuie să încaseze,nu ceea ce aveți voi impresia că ați suferit din misoginie….
până acuma ați luat-o bucal,în curând o veți lua-o ,mixt,adică,analo-oral!!!

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult