Acasa Actualitate-InternaPolitica interna Proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc (update)

Proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc (update)

scris de A.B.
5 afisari

UPDATE: UDMR a prezentat varianta finală a proiectului de autonomie a Ținutului Secuiesc. Potrivit textului lansat în dezbatere publică, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”.

Preşedintele regiunii este preşedintele Executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, susține că proiectul autonomiei „nu pune sub semnul întrebării statalitatea” și nu contravine legislației UE.

Ținutul Secuiesc, ghimpele din coasta UDMR.

Ținutul Secuiesc, ghimpele din coasta Guvernului.

„Este un proiect european, un proiect extrem de detaliat şi în acelaşi timp nu pune în niciun articol sub semnul întrebării statalitatea şi apartenenţa acestei regiuni de statul român, fiindcă foarte multe acuzaţii se duc în această direcţie. Nu este altceva decât doleanţa comunităţii maghiare de a asigura un cadru instituţional pentru păstrarea identităţii naţionale”, explică Hunor.

Liderul UDMR insistă că proiectul de autonomie al Ținutului Secuiesc se înscrie în limitele celor 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană.

„Ceea ce dorim noi se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană şi e foarte apropiat de Tirolul de Sud. Deci, nu este ceva extravagant, ceva care nu ar avea un precedent european, în sensul cel mai bun al cuvântului”.

Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România. Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă.

Toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, „vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară”, iar toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc „vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

Un alt articol controversat stipulează că organele regiunii Ţinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional şi Executivul Regional, iar cei 77 membri ai acestora vor fi aleși prin vot universal şi direct. „Activitatea Consiliului Regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui. Executivul Regional îşi are sediul în municipiul Miercurea Ciuc şi este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul şi dintr- un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional”, se mai arăta în proiect.

Preşedintele regiunii va fi preşedintele Executivului Regional, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

În proiect se preciza şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.

Consiliile judeţene nu se desfiinţează şi se arată că autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean, „compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele Consiliului Judeţean ales prin vot direct”.

La capitolul privind domeniul public şi patrimoniul regiunii şi al judeţelor, proiectul de autonomie stipuleaza ca „drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii. Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, de apă minerală a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale, precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”.

Referitor la finantele Ţinutului Secuiesc, la bugetul regiunii se constituie venit şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune, iar jumătate din profitul net al Loteriei Române realizat pe teritoriul regiunii să se constituie ca venit al bugetului regiunii.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult