
„Am promulgat Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. Este la fel de importantă ca şi Codurile, care vor intra in vigoare ceva mai târziu, la sfârşitul anului viitor. Legea răspunde exigenţelor românilor ca procesele să se judece mai repede şi mai bine. Elemente de noutate:
@ Cu privire la recursul în interesul legii – s-a extins numărul structurilor şi persoanelor ce pot face recurs în interesul legii. Odată cu intrarea în vogare poate declanşa recurs Avocatul Poporului, precum şi colegiul de conducere al ÎCCJ. Se crează un complet specializat, în aşa fel încât aceste recursuri să poată fi judecate rapid. Pentru judecarea acestor recursuri se crează instituţia judecătorului delegat, care întocmeşte un raport care se prezintă completului de judecată.
@ Judecătoriilor li se atribuie competenţa de a judeca orice proces care implică daune sau plăţi până la 2000 lei şi se rezolvă astfel amenzile care ajung acum până la Înalta Curte.
@ Noua lege reglementează cum, când şi unde se pot strămuta procesele. Acum, pentru prelungirea judecăţii, sunt părţi în proces care cer strămutarea şi plimbă procesul prin toată ţara.
@ Schimbarea avocatului nu mai este un temei de amânare a procesului.
@ Pot fi fixate termene de la o zi la alta pentru procesele simple.
@ Noua lege introduce ca mod de comunicare telefonul, mail-ul, telegraful, fax-ul şi toate mijloacele moderne, nu numai clasica citaţie.
@ Lipsa de competenţă poate fi invocată doar la primul termen.
@ Se reglementează un termen scurt de la 5 la 7 zile pentru sesizarea instanţei de executare.
@ Se instituie interdicţia de evacuare din imobile în intervalul 1 decembrie-1 martie.
@ Este extinsă sfera de competenţă teritorială a executorilor judecătoreşti la nivelul curţilor de apel.
@ Sunt stimulate părţile de a încerca soluţionarea cauzelor în afara sferei judecătoreşti, folosind instituţia medierii, ce se va aplica în procesele comerciale şi în cazurile de divorţ.
@ Introducerea divorţului pe cale administrativă, notarul poate valida divorţul, cu împărţirea bunurilor şi a responsabilităţii pentru copii, aşa cum părţile s-au înţeles. Această prevedere intră în vigoare la 60 de zile de publicarea în Monitorul Oficial.
@ Se desfiinţează completul de nouă judecători de la ÎCCJ şi se înfiinţează două complete de câte cinci judecători.
@ Compunerea completului pentru soluţionare în primă instanţă a conflictelor de muncă şi de asigurări sociale se modifică. Vechea prevedere făcea ca oameni nespecializaţi în a judeca să aibă drept de a se pronunţa uneori chiar împotriva judecătorului. Noua lege face ca orice complet care vizează judecarea unor dispute sociale să fie format dintr-un judcător şi doi judecători asistenţi.
Modificările aduse la Codul Penal sunt de asemenea importante
@ O prevedere foarte importantă este legată de soluţionarea cererilor de eliberare provizorie. Aceasta nu se va mai face în complete de trei, ci de judecătorul de libertăţi, specializat în astfel de cauze.
@ Se acceptă şi alte tipuri de expertiză ce pot fi făcute în incerceptarea comunicaţiilor.
Până acum, expertizele se făceau doar de către Institutul Naţional de Expertize criminalistice. Legea dă dreptul la adresarea către experţi calificaţi pentru astfel de expertize. Recunoasterea calificarii unui expert o da Ministeurul de Justitie.
@ Pentru evitarea prelungirii judecării cauzelor în care numărul părţilor vătămate sau civile e foarte mare, legea stabileşte că se poate desemna un reprezentant al celor care sunt parte. De exemplu, în cazul FNI se citau zeci de mii de oameni şi dacă unul lipsea se amâna procesul.
@ Asigurarea celerităţii urmăriri penale şi introducerea principiului oportunităţii – prin prevederile acestei legi va fi foarte dificil ca un om să fie arestat şi după aceea să înceapă culegerea de probe. Procurorii trebuie să aibă în faţa judecătorului suficiente probe pentru a propune arestarea.
@ Noua legislaţie modifică şi completează dispoziţiile referitoare la plângerea penală sau la cererile greşit indreptate. Nu se mai înregistrează un dosar pe rol dacă nu are în el toate elementele necesare trecerii la judecată.
@ Se introduce o nouă instituţie-judecarea în cazul recunoaşterii vinovăţiei. Dacă un inculpat de evaziune fiscala îşi recunoaşte fapta – asta înseamna pe de o parte reducerea majoră a pedepsei, cu conditia să acopere imediat şi paguba.
Aceste elemente sunt de natură să netezească mersul justiţiei”.