Acasa Actualitate-InternaPolitica interna Vezi ce prevăd legile pe care Guvernul îşi angajează răspunderea

Vezi ce prevăd legile pe care Guvernul îşi angajează răspunderea

scris de D.P.
3 afisari

Prima şedinţă comună a Parlamentului de joi este dedicată angajării răspunderii Guvernului pe proiectul legii privind promovarea judecătorilor la ÎCCJ.

Vezi ce prevăd legile pe care Guvernul îşi angajează răspunderea

Guvernul îşi va angaja răspunderea în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului asupra proiectelor de lege privind comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale în 2012 şi promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Prin angajarea răspunderii, actele normative se consideră adoptate, fără a mai fi dezbătute de legislativ, dacă în termen de trei zile nu se depune o moţiune de cenzură sau dacă aceasta din urmă este respinsă. În cazul adoptării moţiunii de cenzură, Executivul îşi pierde mandatul. Opoziţia a anunţat deja că va iniţia un asemenea demers.
Actul normativ prevede că promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar şi care se anunţă cu cel puţin 60 de zile înainte de desfăşurare, în limita posturilor vacante, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit proiectului pentru modificarea şi completarea legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru modificarea articolului 29, alineatul 1, litera b din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, la concursul pentru promovarea în funcţia de judecător la ÎCCJ pot participa judecătorii şi procurorii care au îndeplinit efectiv cel puţin cinci ani funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel, ori la Parchetul de la lângă ÎCCJ, au obţinut calificativul „foarte bine” la ultimele trei evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani. Concursul de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ constă în: evaluarea hotărârilor judecătoreşti redactate, în cazul judecătorilor sau a actelor întocmite în faza de urmărire penală ori în faza judecăţii, în cazul procurorilor, interviu în faţa plenului CSM şi probe scrise, cu caracter teoretic şi practic. Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a CSM şi corespund secţiilor ÎCCJ pentru care au fost depuse candidaturi. Din aceste comisii nu pot face parte soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv ale candidaţilor. În termen de 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ, CSM dispune, prin hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi. De asemenea, proiectul de lege stipulează că în interesul serviciului magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau de magistrat asistent şef, de către preşedintele ÎCCJ pe o perioadă de cel mult şase luni. Delegarea asistenţilor-magistraţi poate fi prelungită cu acordul scris al acestora, cel mult încă şase luni. De asemenea, se precizează că pe perioada delegării magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia pentru care au fost delegaţi. Prim-magistratul asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin doi ani în această funcţie.
În cea de-a doua şedinţă de joi a plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului Guvernul îşi va angaja răspunderea pe proiectul de lege privind comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale în anul 2012, transmite Agerpres. „În anul 2012, alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale vor avea loc la data alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, stabilită prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Autorităţii Electorale Permanente. Primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi judeţeni în funcţie îşi exercită mandatul până la data validării noilor aleşi”, se arată în actul normativ.
Proiectul stipulează că alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 2012 au loc în colegiile uninominale delimitate prin hotărâre a Guvernului cu cel puţin trei luni înaintea datei alegerilor, la propunerea unei comisii parlamentare speciale constituite din câte doi reprezentanţi ai fiecărui grup parlamentar. Împotriva acestei hotărâri a Executivului persoanele interesate pot introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 48 de ore de la intrare în vigoare. Aceste acţiuni trebuie să se judece în regim de urgenţă şi cu precădere se soluţionează în termen de cinci zile de la înregistrare. Împotriva acestei hotărâri se poate face recurs în 48 de ore de la pronunţare. Hotărârea pronunţată în recurs se definitivă şi irevocabilă.
În proiectul de lege se precizează că o persoană nu poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de primar şi pentru un mandat de senator sau deputat şi nici pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean şi pentru un mandat de senator sau de deputat. În cazul încălcării acestor dispoziţii toate candidaturile aceleiaşi persoane sunt nule de drept. În cazul organizării alegerilor parlamentare cu cele pentru autorităţile publice locale se utilizează liste electorale permanente, suplimentare şi complementare, iar în secţiile de votare vor exista urne etichetate conform destinaţiei lor, astfel una pentru Camera Deputaţilor şi Senat, una pentru preşedintele consiliului judeţean şi consiliul judeţean, una pentru primar şi consiliul local. Introducerea buletinului de vot într-o altă urnă decât cea destinată buletinului de vot nu atrage nulitatea acestuia.
Guvernul condus de Emil Boc şi-a angajat răspunderea în Parlament de şapte ori, cu 13 legi asumate individual sau la pachet. Astfel, actualul Executiv a folosit angajarea răspunderii mai mult decât toate guvernele din ultimii 20 de ani.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult