Vox Populi

scris de Roland Catalin Pena
4 afisari

Vocea Poporului, de cele mai multe ori tăcută în noianul de griji de zi cu zi, cuprinde în ea momente de bucurie, de sărbătoare, dar şi mai multe suspine, dureri înăbuşite, şi ajunge, în situaţii cu totul disperate, să se înalţe puternică, hotărâtă să nu mai accepte o nedreptate strigătoare la cer, şi în aceste rare momente, este de nestăvilit.

Dan Cristian Popescu, presedinte PNL Sector 2

În astfel de momente, societatea, ce exprimă în esenţă vocea poporului, nu mai poate fi înşelată de intrigi ţesute mai străveziu sau mai ascuns, nu poate fi oprită de intemperii, de ameninţări şi represiuni ale unei puteri tiranice. În astfel de momente istorice, când „nu se mai poate”, se produc schimbări profunde în viaţa unei naţiuni, pentru că acele cauze ce le-au determinat sunt profunde şi consecinţele grave în societate au ajuns până la insuportabil.
Abateri de la legi scrise şi nescrise s-au petrecut şi se petrec punctual în orice societate, indiferent de forma de organizare statală, de regimul politic. Însă nici pe departe nu trebuie să constituie regula, legile trebuie respectate, de la cel mai simplu om, fără o instrucţie specială, şi până la cel ce ocupă la un moment dat poziţia cea mai înaltă în stat. Când, dimpotrivă, aroganţa unui guvern şi abaterea de la principii depăşesc limitele pe care le pot accepta cei mai mulţi dintre oamenii dintr-o ţară, nemulţumirea se amplifică şi protestele individuale se unesc într-o voce colectivă puternică, cu zeci de nuanţe ce reflectă multele nedreptăţi pe care le resimt diverse categorii profesionale, sociale etc.
Aşa s-a întâmplat în multe cazuri menţionate de istoria mai îndepărtată sau mai apropiată, aşa se întâmplă şi acum în România, când Vocea Poporului se face din nou auzită în Piaţa Universităţii din Bucureşti, dar şi în peste 60 de localităţi din ţară. Mai puţini sau mai mulţi oameni nemulţumiţi îşi împărtăşesc unii altora necazurile şi toţi împreună îşi strigă durerile şi îşi expun revendicările în această „iarnă-primăvară de la Bucureşti”, sau mai exact „Primăvară din România”, într-o iarnă deosebit de geroasă. Se poate citi pe pancartele pe care le poartă cu ei zi de zi, indiferent de vreme: „Jos Băsescu!”, „Jos Guvernul!”, „Alegeri anticipate!”, „Libertate”, dar şi „Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi!”
S-a vehiculat ideea, din zona Puterii actuale, că manifestanţii din Piaţă resping partidele politice în bloc, aceasta pentru a produce confuzie şi, realizând că au mult de pierdut în vederea alegerilor, au vrut să abată acest efect şi înspre Opoziţie, dar această diversiune nu a reuşit.
Este la limita absurdului să crezi că poţi convinge pe cineva că oamenii ies în stradă să demonstreze împotriva opoziţiei, oricare ar fi aceasta. Desigur, toate partidele şi nu numai cele de la putere ar trebui să înveţe câte ceva din aceste manifestaţii, dar este evident că acestea sunt îndreptate strict împotriva puterii actuale şi natural împotriva celui ce şi-a asumat, fără să aibă în atribuţiile poziţiei ocupate, cea mai mare parte a puterii din România.
Reversul medaliei se poate manifesta atunci când te aştepţi mai puţin, când uiţi că într-o democraţie funcţiile sunt trecătoare, când crezi că deţii puterea absolută, că poţi promova pe oricine, chiar şi să acorzi grade militare celor ce trec de partea ta, şi mai ales când ignori Vocea Poporului.

Articole de acelasi autor

1 comentariu

digital 21-02-2012 - 09:22

permiteți-mi,să completez:
Poporul nu uită!

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult