Autoritățile române au înaintat Ucrainei solicitările necesare pentru a putea trimite experți care să facă măsurători pe Canalul Bîstroe, însă până în prezent nu a venit și răspunsul Kievului de acceptare a cererilor regimului de la București.
Instituțiile de la București, atât Ministerul Afacerilor Externe, cât și Ministerul Transporturilor, așteaptă răspunsul autorităților de la Kiev pentru a permite trimiterea de experți români care să măsoare Canalul Bîstroe, astfel încât să vadă la cât a ajuns adâncirea acestuia și dacă au avut loc alte schimbări decât cele convenite anul trecut între România și Ucraina.
Într-un răspuns pentru ziarul „Adevărul”, Biroul de presă al MAE a precizat că a cerut clarificări Ucrainei „în legătură cu caracterul unor lucrări de dragaj”, de la chemarea ambasadorului acestei țări la București la 20 februarie și „a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia, în vederea efectuării unor măsurători, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit începând cu anul 2005”. Solicitarea a fost făcută inclusiv într-o notă diplomatică.
Potrivit aceleiași surse, partea ucraineană a subliniat că nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională curentă. „Informații în același sens au fost transmise de partea ucraineană și în răspuns la solicitările de clarificare transmise de MAE la data de 16 februarie 2023”, a mai punctat instituția.
Comunicare mai dificilă cu Ministerul Transporturilor
Într-un răspuns anterior, MAE puncta faptul că în urma discuției cu ambasadorul Ucrainei la București s-a convenit să se întâlnească la discuții autoritățile din cele două state care gestionează domeniul transporturilor, instituția înaintând astfel propunerea către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii de la noi, dar nu a precizat nimic de primirea unui răspuns. Explicația MAE a venit vineri, 24 februarie, la o zi după ce Sorin Grindeanu, vicepremier și ministru al Transporturilor, transmitea pe Facebook faptul că instituția sa e gata pentru a merge în Ucraina: „Trei nave ale AFDJ Galați – dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile – așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bîstroe”, era mesajul lui Grindeanu.
Ministerul condus de Sorin Grindeanu nu a răspuns nici până prezent la solicitarea de clarificări privind demersurile făcute de instituție sau de organismele din subordine pe tema primirii de explicații privind Canalul Bîstroe, în afară de unele poziții mai dure față de partea ucraineană. Potrivit unor surse din minister, Transporturile așteaptă noutăți privind demersurile diplomatice ale MAE.
De altfel, de la începutul acestui scandal, Sorin Grindeanu și instituțiile din subordine au fost cele care au avut o atitudine mai contondentă, dinspre acestea plecând informații legate de adâncirea Canalului Bîstroe, preluate apoi de mai mulți lideri PSD, în timp ce PNL, prin toți oamenii săi reprezentativi, de la Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis, până la Bogdan Aurescu, a încercat calmarea spiritelor.
