Jumătate din populaţia Capitalei este expusă unui risc major în cazul unui cutremur precum cel din 1977. De vină sunt blocurile construite înainte de marele cutremur şi care au suportat deja mai multe seisme puternice.
În caz de cutremur, oraşul cel mai vulnerabil este Bucureşti. El are cel mai mare număr de clădiri expertizate cu risc seismic. Mai exact, este vorba despre 774 de clădiri din cele aproximativ 130.000 câte sunt pe teritoriul Capitalei. Dintre cele cu risc seismic, 183 reprezintă pericol public, 173 de imobile sunt încadrate la clasa I , 318 la clasa a doua, iar restul la clasele a treia şi a patra.
Cutremurul din 1977 – imagini nedifuzate (video)
Problema este că, din anul 2001 şi până în prezent, din toate aceste clădiri au fost reconsolidate doar 75 , dintre care 18 pe banii municipalităţii, iar restul pe cheltuiala proprietarilor.
CUTREMURUL din 1977. Cum s-a auzit seismul
Un numar insignifiant. Inginerii constructori susţin că, în cazul unui cutremur, imobilele cu bulina roşie sunt cea mai mică problemă a Capitalei. Asta pentru că acestea reprezintă sub 1 % din numărul tuturor clădirilor din Bucureşti. Pericol major e în cazul clădirilor înalte P+9 care adăpostesc peste 60% din populaţia Bucureştiului. Unele dintre ele, care sunt dinainte de cutremurul din 1977, pot fi mai afectate, pot chiar să colapseze.
Când va avea loc marele cutremur
Din păcate, aceste clădiri sunt ignorate de autorităţi. Ele nu figurează în nicio statiscă de risc seismic. Drept urmare, la nivelul Capitalei, primăria a înfiinţat de curând o administraţie care priveşte exclusiv reconsolidarea clădirilor expertizate ca fiind cu risc seismic. Acestea reprezinta sub 1% din total clădirilor din Bucureşti. Problema şi mai mare este că, la nivelul Capitalei, autorităţile pot pune la dispoziţie doar 84 de apartamente cu destinaţia de locuinţe de necesitate.
Ce trebuie să faci în cazul unui cutremur
4 martie 1977. Era o zi de vineri, iar seara, la ora 21.22 a început dezastrul. 55 de secunde şi 7,2 grade pe scara Ricter sunt coordonatele unuia dintre cele mai mari seisme care au zgudiut România.
Specialiștii au apreciat că energia distructivă eliberată de cutremurul din martie 77 a fost egală cu puterea a 10 bombe de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei. 1578 de oameni au murit, după ce 35 de mii de locuinţe s-au prăbuşit în întreaga ţara. Bucureştiul a fost cel mai afectat – aici au căzut 33 de blocuri şi clădiri mari. Toate ruinele au rămas în imagini emblematice ale dezastrului.
Celebra cântăreaţa Doina Badea, marele actor Toma Caragiu şi regizorul Alexandru Bocăneţ şi-au pierdut viaţa în blocul Continental.
Cel mai afectat a fost, însă, blocul Scala. S-a transformat în moloz. Florica Iordache, muncitoare la cofetăria Scala , a fost scoasă de sub dărâmături la 65 de ore, dar timp de 44 de ore s-a crezut că acolo nu mai e nicio victimă.
Din 40 de judeţe, 23 au fost grav afectate de cutremur. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale a estimat pagubele economice la 2 miliarde de dolari, 5 la sută din PIB-ul de atunci al României.
