Raportul privind starea învățământului superior 2021/2022 al Ministerului Educației arată că universitatea preferată de tinerii români este UBB din Cluj, iar Dreptul se află pe locul 1 în topul domeniilor de licență, urmat de administrarea afacerilor și limbi și literaturi.
Universitatea preferată de tinerii români este „Babeș Bolyai“ din Cluj-Napoca. Anul trecut aici erau înscriși 39.897 de studenți care făceau parte din regimul subvenționat și cu taxă al fiecărui ciclu de studiu (licență, master și doctorat), potrivit unui raport public ce privește starea învățământului universitar.
A doua cea mai căutată universitate este Universitatea din București (33.107), iar cea de-a treia – Politehnica din București (28.381). Topul este continuat de Universitatea „A.I. Cuza“ din Iași, ASE din București, Universitatea „Transilvania“ din Brașov, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea „Ovidius“ din Constanța (14.132 de studenți). În topul universităților cu cei mai puțini studenți, pe locul I se află Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș (437 de studenți), care este urmată de UNATC „I.L. Caragiale“ din București (920). Pe locul 10 în acest top se află Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București (3.394).
12.270 de studenți erau înmatriculați în anul I la Drept, în anul universitar 2021/2022, dintre care 6.765 în învățământul de stat și restul în privat, arată Raportul privind starea învățământului superior 2021/2022 al Ministerului Educației. De altfel, specializarea Drept domină de ani buni preferințele studenților, chiar dacă numărul celor care ajung la facultate este mai mic de la un an la altul.
Potrivit aceleiași surse, în anul universitar 2021/2022 sistemul național de învățământ superior cuprindea 88 de instituții și 543 de facultăți, 60% dintre instituții fiind de stat, iar restul, private. „Pentru anul universitar 2021/2022, datele sunt următoarele: 53 de instituții de învățământ superior de stat și 35 de instituții de învățământ superior particulare, cu 409 de facultăți de stat și 134 de facultăți particulare. Ponderea cea mai ridicată a rețelei este prezentă în Municipiul București, care cuprinde o treime (34%) dintre instituțiile de învățământ superior și peste un sfert (27%) dintre facultăți“, potrivit aceleiași surse.
Puțini termină facultatea
Dacă în 2007/2008 numărul studenților era de 896.200 de persoane, în 2021/2022 acesta a ajuns la 554.000, dintre care 88% studiau în învățământul de stat. Din totalul studenţilor înscrişi în învățământul superior în anul universitar 2021/2022, 75,1% urmau programe de studii universitare de licență, 20,2% – programe de studii universitare de masterat, 4% – programe de studii universitare de doctorat, iar sub 1% – programe de studii postdoctorale, de studii aprofundate și academice postuniversitare.
„În ultimul deceniu, rata de absolvire a învățământului superior (vârsta 25-34 de ani) nu s-a îmbunătățit semnificativ și s-a înregistrat o tendință de stagnare pe termen lung. În anul 2021, această rată a fost de 23,3%, ceea ce reprezintă aproape jumătate din media UE (41,2%)“, se mai arată în document.
Nivelurile scăzute de absolvire a învățământului superior sunt cauzate printre altele și de rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, de ratele scăzute de promovare a examenului de Bacalaureat și de nivelurile scăzute de participare la învățământul superior a elevilor care provin din medii defavorizate. Astfel, în timp ce rata medie a UE de absolvire a învățământului terțiar în zonele rurale este de 29,6%, în România, ea este de 8,2%. Totodată, rata de absolvire în mediul urban este mai mică în România, comparativ cu UE: 44%, față de 51,4%. Decalajele între diferitele regiuni ale țării sunt mari: 50,5% în București, comparativ cu 15,3%, în zona rurală din sudul Munteniei.
