Scăderea încrederii în președintele Klaus Iohannis, aprecierea economiei țării, precum și faptul că dreapta ar strânge 48% din voturi, iar stânga 45%, reprezintă principalele concluzii ale unei analize comparative pe baza sondajelor Centrului de Studii și Cercetări Infopolitic (CSCI) realizate în cursul anului 2015.
Analiza CSCI prezintă evoluțiile principalilor indicatori rezultați în urma sondajelor InfoPolitic din martie-aprilie, iunie și august 2015.
„Efectul Iohannis este din ce în ce mai redus. Dincolo de scăderea încrederii în președinte, pentru prima dată direcția țării este apreciată mai degrabă ca fiind una proastă, mai ales de către pensionari și muncitori”, arată CSCI.
Evoluțiile privind încrederea în Klaus Iohannis, Victor Ponta și Traian Băsescu, principalii politicieni luați în calcul de CSCI, este diferită. Încrederea în Iohannis a scăzut mult mai puternic decât cea în Ponta, dar rămâne la peste 50% în august. Analiza pe baza datelor celor trei sondaje relevă că scăzut mai ales încrederea puternică în Iohannis (38%, 26% și 21% încredere în martie-aprilie, iunie și august — destul de multă încredere).
Un val de scădere a avut loc în iunie, după ce Iohannis i-a cerut demisia lui Ponta (-12% încredere foarte multă), iar al doilea val, mai mic (-5%) a avut loc în lunile iulie și august. Simetric, a crescut procentul celor cu încredere foarte puțină, de la doar 8% în martie și aprilie la 22% în august.
Încrederea în Victor Ponta rămăsese la un prag de 40% înainte de mediatizarea dosarului penal. Scăderea încrederii în Victor Ponta a avut loc imediat după ce această temă a explodat în mass-media, nivelul actual fiind de 36%.
Încrederea în Traian Băsescu rămâne aproximativ constantă (17-18%), în limita marjei de eroare. Pare să existe o ușoară scădere a procentului celor puternic anti-Băsescu (de la 69% în primăvara la 60% în august), pe măsură ce nu mai este asociat cu o poziție de putere.
Încredere în Klaus Iohannis și Victor Ponta, pe segmente, a fost și ea analizată. În cazul lui Iohannis, în martie toți aveau cam același nivel foarte ridicat de încredere (80%). Pensionarii au avut un traseu distinct față de celelalte categorii, cu un val de scădere în iunie și altul în august, când ajung la nivelul de 40%. Printre muncitori, tineri și intelectuali, scăderea încrederii în Iohannis a fost paralelă și mai puțin bruscă, dinspre 80% spre 65%. Printre tineri procentul nu mai scade și în august. Tabloul din august arată o imagine aproape în oglindă, cu pensionarii cu încredere multă în Victor Ponta și mai puțină în Iohannis și celelalte categorii cu o situație inversată. Pensionarii au avut un nivel relativ constant de apreciere pentru Victor Ponta, în jur de 55%. În toate celelalte grupuri este sub 50%. După scandalul cu DNA, au avut loc scăderi ale încrederii în iunie și august mai ales printre muncitori și tineri. Printre intelectuali a existat o scădere la începutul lui iunie și apoi a scăzut mai lent, dar constant.
În privința evoluției formațiunilor de stânga și de dreapta analiza arată că dominația clară a dreptei de după victoria lui Iohannis nu mai este de actualitate, zona de stânga a crescut (mai ales în primăvară), iar în august nu au existat modificări în ceea ce privește cele două blocuri. În august, partidele de dreapta ar strânge 48% din voturi, partidele de stânga 45%, iar alte partide cca 7%, din care majoritatea se duc în contul UDMR. Partidele populiste au pierdut teren după eșecul PP-DD.
Singurul indicator general care rămâne preponderent pozitiv este aprecierea economiei țării. Mulțumirea față de măsurile fiscale ale Guvernului este reflectată și în scăderea nivelului anti-PSD printre intelectuali (care rămân însă principalii oponenți ai actualei guvernări).
Potrivit analizei, momentul punerii sub acuzație a lui Ponta la DNA a avut ca efect stoparea ascensiunii PSD, care depășise PNL în prima săptămână din iunie. Față de șocul inițial, cifrele par să se întoarcă spre tendința inițială.
De asemenea, creșterea PNL din iunie a fost anulată de o scădere la fel de puternică în august, iar PSD a scăzut mai puțin în populația totală. În schimb, a crescut procentul celor nehotărâți (undeva spre 23%), dar și a celorlalte partide de dreapta (mai ales partidul Monicăi Macovei, ajuns spre nivelul pragului electoral).
Noul partid ALDE pare să obțină mai puțin decât ar fi obținut PLR singur în lunile anterioare, iar UNPR (măsurat pentru prima oară separat de PSD) nu ar depăși două procente, în ciuda supraexpunerii și a tratării pozitive în media de toate culorile, conform analizei citate.
Percepțiile despre economia țării sunt pozitive. Astfel, opinia majoritară în ultimele patru luni este că sub guvernarea Ponta economia țării s-a îmbunătățit (46%). Aproximativ o treime din români consideră că economia a rămas la fel ca înainte, iar o cincime cred că aceasta s-a înrăutățit sub guvernarea Ponta.
Cât privește „direcția în care merge țara”, punctul maxim de optimism generalizat a fost atins în luna ianuarie, după alegerile prezidențiale, iar de la acest punct maxim a început scăderea graduală. În aprilie așteptările erau încă preponderent pozitive, dar începând cu luna iunie cele două curente au devenit de dimensiuni egale (câte 45% fiecare). În luna august, pentru prima oară în 2015 sunt mai mulți oameni care consideră că direcția în care merge țară este proastă decât oameni care consideră că aceasta este bună, revenindu-se la situația de dinainte de alegeri.
