FMI e rupt-n.... pantof! | Ziua Veche
Acasa Actualitate-InternaSocial FMI e rupt-n…. pantof!

FMI e rupt-n…. pantof!

scris de M. BÂTCĂ
14 afisari

Întâlnirea de sâmbătă a preşedintelui României, Traian Băsescu, cu reprezentanţii misiunii comune de evaluare a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, a scos în evidenţă un caz hilar, la prima vedere, dacă n-ar fi chiar trist.

Jefrey Franks cu pantofii gauriti la Cotroceni (presidency.ro)

Jefrey Franks cu pantofii gauriti la Cotroceni (presidency.ro)

Jefrey Franks, omul de la FMI care tot dă României sfaturi despre politici economice, reduceri bugetare, liberalizări de preţuri la energie etc., a venit la Cotroceni cu ditamai gaura în pantof (dovadă stă chiar o fotografie oficială postată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale). E greu de crezut că la FMI se câştigă puţin, sau că domnul Franks de abia se mai descurcă cu banii, la fel ca un profesor, medic sau pensionar din România. Din păcate, acesta este reprezentantul celor care, de facto, conduc astăzi România.

În cazul în care vă mai interesează, puteţi citi mai jos conferinţa de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, la finalul întâlnirii cu reprezentanţii misiunii comune de evaluare a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

Bună ziua. Am observat că după amânarea de ieri a întâlnirii cu Fondul au apărut oarecare speculaţii că ar fi dificultăţi în negocierile dintre Guvern şi Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Vreau să vă asigur că nu există astfel de dificultăţi şi pentru transparenţă o să vă dau câteva elemente. Sigur, în detalii va intra Guvernul odată cu finalizarea acordului, dar aş vrea să aveţi de la mine concluziile celor discutate astăzi cu comisia mixtă Fond-Uniune Europeană-Bancă Mondială.

Obiectivele noului acord cu Fondul Monetar Intenaţional, în primul rând, aş vrea să fie limpezi pentru toată lumea, să nu speculăm. În primul rând, este un acord tip precauţie şi el nu vizează o situaţie dificilă în care s-ar afla România, ci vizează continuarea unor procese de reformă, cu asistenţa instituţiilor internaţionale, în primul rând pentru creşterea credibilităţii continuării procesului. Obiectivele acestui acord de precauţie nu sunt legate de bani, ci sunt legate de implementarea unor procese care să genereze creştere economică şi menţinerea consolidării fiscale şi financiare. Deci obiectivul de stabilizare fiscală şi financiară s-a atins odată cu încheierea primului acord, iar acum avem menţinerea acestei stabilităţi ca al doilea obiectiv, dincolo de primul, care este lansarea creşterii economice. Prognoza pentru 2011 se menţine: creştere de 1,5% a produsului intern brut, faţă de 2010. Şi pentru 2012, analizându-se evoluţiile din Uniunea Europeană, ne propunem un obiectiv prudent, adică o creştere economică de 3,5. Deci este o revizuire, de la 4,5 la 3,5. Noi ne propunem o creştere economică undeva între 3,5 la 4% din PIB pentru 2012, menţinând obiectivul de deficit pentru 2012, ca de altfel şi pentru 2011.

 

foto:Alexandru Micsik / Administraţia prezidenţială

Acum, deşi nu s-au încheiat calculele pe trimestrul I cele realizate pe primele două luni ale anului, ianuarie-februarie, ne îndreptăţesc să prognozăm o creştere economică de 0,4 la 0,6 în trimestrul I 2011 faţă de trimestrul IV 2010, ceea ce tehnic se traduce prin ieşirea din recesiune. Atenţie, spun ieşirea din recesiune, nu din criză. Deocamdată toată Europa este într-o situaţie destul de dificilă din punct de vedere al ieşirii din criză. Deci vorbim strict de ieşirea tehnică din recesiune. Economia României nu mai scade şi îşi ia un curs de creştere.

 

În acelaşi timp, comparativ cu trimestrul I 2010 creşterea economică va fi de circa 1,1%-1,3%. Pentru trimestrul I al anului 2011 s-a realizat şi deficitul prognozat extrem de lejer cu un spaţiu încă disponibil de 0,2% din PIB, dar acest spaţiu disponibil este generat de nerealizarea investiţiilor. Sperăm în recuperarea volumului de investiţii în trimestrul al II-lea în aşa fel încât pe primul trimestru să ne realizăm integral investiţiile. Aici aş vrea să fiu extrem de clar: avem motive de optimism dar nu avem dreptul la lipsă de prudenţă. Situaţia internaţională nu ne permite să spunem „am trecut pe creştere economică, să înceapă veselia”. Nu poate începe nicio veselie. Prudenţă şi menţinerea politicilor fiscale şi a politicilor de restructurare a economiei româneşti trebuie să fie în continuare comandamentul zero.

Despre inflaţie v-a vorbit guvernatorul. Ea are ca principale cauze creşterea preţurilor la combustibili, ca urmare a exploziei preţului ţiţeiului, şi creşterea preţurilor la alimente. Cât de justificată este şi una şi alta nu pot să mă pronunţ eu şi nu neapărat acum. Dar aici aş face o menţiune pentru a mai demonta câte o minciună propagată pe televiziuni. Se spune că sunt mai ieftini cartofii din Egipt pentru că au subvenţii sau cartofii din Polonia. În Egipt nu plăteşte nimeni subvenţii pentru producţia de cartofi. Ba dimpotrivă, ca să aduci cartofi din Egipt sau din Siria să-i vinzi în România mai înseamnă şi transport pe mare şi aşa mai deaparte, depozitare în porturi, în condiţii de refrigerare şi toate cele. Deci împingerea preţurilor la alimentele româneşti în unele segmente este nejustificată, este în primul rând o chestiune de abordare a deţinătorilor legumelor, chiar a fructelor şi aşa mai departe.

Pantoful lui Jeffrey Franks

Am încercat şi o clarificare cu privire la menţiunea pe care a făcut-o Eurostat cu atât mai mult cu cât reprezentantul Uniunii Europene, a Comisiei Europene, era în delegaţie. FMI, ca dealtfel şi România, susţin cu fermitate că deficitul a fost corect calculat, la stadiul lui de deficit provizoriu calculat, deficitul pentru 2010. Sigur, ştim toţi că România tradiţional îşi calculează deficitul pe deficitul de cash, pe bugetul consolidat, diferenţa între ce cheltuim şi ce realizăm ca venituri, diferenţa asta o împrumutăm.

 

România îşi afirmă în continuare disponibilitatea de a primi experţi ai Eurostat, pentru a pune la punct sistemul de raportare, fiind totuşi timpul ca şi România să treacă pe sistemul de raportare ESA, specific Uniunii Europene. Noi întotdeauna am avut raportarea pe cash, aşa am transmis-o în toţi anii, niciodată nu au fost observaţii pe modul de raportare al României. Acum, dacă Eurostat doreşte să implementăm integral noul sistem de calcul, sistemul european, există toată disponibilitatea să-l calculăm. De altfel, veţi vedea şi în scrisoarea care se adresează Fondului că, pentru 2012, deficitul de 3% îl raportăm la sistemul de calcul ESA, care înseamnă câteva zecimi de procent mai mult, pentru că se mai iau în calcul şi alte deficite, de pe la nişte regii, nu sunt un specialist, vom vedea când vin experţii Eurostat să clarificăm diferenţele de abordare. Din discuţiile cu reprezentanţii celor trei instituţii am înţeles şi se confirmă şi în documentele oficiale că sistemul bancar românesc, deşi are un nivel de 12,7% credite neperformante acordate pe piaţa românească, are o bună capitalizare, capitalizarea este destul de ridicată şi au o solvabilitate, sistemul bancar, pe ansamblu, are o solvabilitate de 14,7%.

Eu vă informez din ceea ce au constatat experţii Fondului, ai Uniunii Europene şi ai Băncii Mondiale. Declaraţia mea are, în primul rând, rostul de a informa corect publicul.

Marea problemă a programului, aşa cum el a fost proiectat de la bun început, este legată de întreprinderile de stat, fie că sunt regii la nivel naţional, companii de stat deţinute de guvern sau regii şi companii ale administraţiei locale, cu capital majoritar de stat. Este lecţia pe care a trebuit s-o învăţăm de pe urma crizei şi noi toţi trebuie să înţelegem că, în 2009 şi cu precădere în 2010, s-a produs o puternică reformare a aparatului de stat, care mai continuă. Reducerea cu peste 140.000 de salariaţi a sectorului public este un progres important, dar procesul trebuie să continue. Sectorul privat s-a ajustat şi s-a adaptat, dar societăţile, regiile de stat, au stat şi au privit la criză. Ori, anul 2011 este anul în care obiectivul major este optimizarea funcţionării regiilor statului şi a regiilor de interes local sau a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi a societăţilor cu capital majoritar de stat de importanţă locală. Aici, nu am nicio ezitare să vorbesc public despre câteva dintre societăţile şi regiile care sunt în atenţie pentru anul 2011 şi până la sfârşitul anului funcţionarea acestora trebuie optimizată. Mă refer la cele două complexe energetice, Turceni şi Rovinari, la Compania Naţională a Huilei, cel mai mare datornic la bugetul statului şi cel mai mare neplătitor către fondurile de pensii, de sănătate ş.a.m.d., Termoelectrica, Oltchim, Poşta Română şi multe altele, dar sunt câteva pe care am ţinut să le menţionez public. De ce le menţionez public? Pentru că pierderile lor, arieratele lor sunt plătite de fiecare român. Şi de ce le plătim? Pentru că nişte domni manageri, bine instalaţi politic şi blagosloviţi politic nu au niciun fel de apăsare, nici legată de arierate, nici legat de stocuri, nici legat de creşterile de personal şi de fonduri de salarii. Ei sunt marii „boieri” ai economiei româneşti. „Baronii” economiei româneşti îi găsim, în primul rând, la regiile de stat. Cu această ocazie atrag atenţia şi regiilor profitabile. Faptul că un Romgaz, un Transgaz, Hidroelectrica sau ştiu eu ce altă companie cu capital majoritar de stat înregistrează profit nu spune mare lucru, pentru că a înregistra un profit de o sută de milioane când tu ai potenţial să obţii un profit de 500 de milioane intră în aceeaşi categorie cu managerii cărora nu le pasă de arierate. Deci îmbunătăţirea managementului în regii şi în societăţile de stat este prioritatea zero a anului 2011. De atlfel, puteţi avea şi confirmarea de la Ministerul de Finanţe. Încă de acum două săptămâni am cerut Ministerului de Finanţe o situaţie care să fie transmisă guvnerului, dar şi mie, pentru informarea mea, din care să rezulte ce s-a întâmplat în perioada 2007-2010: dacă au crescut arieratele, dacă a crescut numărul de personal, dacă au crescut stocurile. Şi când mă refer la stocuri, nu mă refer întâmplător. De regulă se fac achiziţii de clanţe la regii care se ocupă, ştiu eu, de cu totul altceva, dar se serveşte clientela politică. Deci este esenţial să vedem cum au evoluat stocurile din 2007 şi până la sfârşitul lui 2010, cum a evolutat situaţia arieratelor, cum a evoluat situaţia personalului, pentru că nu au fost perioade în care să fi crescut activitatea şi care să justifice creşteri de personal sau creşteri de stocuri. Dimpotrivă, trebuiau reduse toate acestea.

În sfârşit, un alt obiectiv al acestui acord este accelerarea cheltuirii banilor europeni. Cred că aţi auzit asta de v-aţi săturat; şi eu m-am săturat spunând-o. Dacă vă veţi uita şi în declaraţiile mele din Parlament, 2007, 2008, 2009, 2010, toate declaraţiile din Parlament au vizat necesitatea de a cheltui banii europeni. Este adevărat, în trimestrul I se observă o accelerare la unele ministere a absorbţiei banilor, la altele nu se întâmplă nimic şi, dincolo de responsabilitatea politică, trebuie să intervină şi responsablitatea funcţionarului public. Ne-am obişnuit ca întotdeauna vinovat să fie ministrul, deşi el este politic. Şi eu spun la fel: responsabilitatea majoră este a ministrului, dar trebuie căutat şi mai jos de ministru, acolo unde sunt funcţionari publici foarte bine protejaţi de lege şi care de multe ori acţionează pe legea bunului plac, pentru simplul motiv că orice s-ar întâmpla se sparge în capul ministrului până la urmă.

Aş mai face o precizare. Constatând că menţinerea companiilor de stat şi a regiilor autonome cu raportarea la ministerele de resort nu duce la un bun control al evoluţiei lor financiare şi a sănătăţii lor din punct de vedere financiar în cel mai scurt timp acestea vor fi trecute din punct de vedere al raportării bilanţurilor la Ministerul de Finanţe şi, desigur, cu informarea ministerului de resort.

Cam acestea sunt câteva repere, câteva priorităţi şi câteva constatări ale evaluării pe care au făcut-o Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Vă pot spune că toate obiectivele trimestrului I – şi sper că vor exista astfel de declaraţii şi din partea celor anterior menţionaţi – toate obiectivele trimestrului I au fost îndeplinite în relaţia Guvern – Fond – Uniune şi Bancă Mondială, ceea ce se întâmplă destul de rar. Personal sunt optimist, dar nu pot să nu fiu şi prudent. Eu ştiu că aceste anunţuri care vizează optimizări, restructurări la regii, la companii de stat sunt neplăcute.

Dar trebuie să înţelegem şi avem lecţiile statelor din Uniunea Europeană. Nu putem intra în zona euro cu un sector de stat încă foarte puternic şi care este neperformant. Vedem state care au plătit lipsa de performanţă economică în spaţiul euro. România trebuie să prevină intrarea în zona euro fără a avea economia pregătită pentru această confruntare. De aceea este prioritară restructurarea, eficientizarea companiilor de stat. Nu vreau să menţionez ţări, una din ţările care împrumută 80 – 100 de miliarde, este o ţară care a fost tractată în cea mai mare criză datorită secotrului public. Numai dacă suntem lipsiţi de responsabilitate sau duşmani ai propriei noastre ţări nu facem ce trebuie făcut după ce am văzut ce s-a întâmplat cu alte ţări care nu au făcut la vreme procesele interne de consolidare fiscală şi de eficientizare a propriilor lor economii. Ultima informaţie este că, deşi nu are mare lucru în legătură cu acordul cu FMI , dar este parte a… acordul cu FMI este parte a procesului de pregătire, România îşi menţine ca obiectiv intrarea în zona euro în 2015. Ar fi fost păcat să nu ne menţinem acest obiectiv pentru că el se constituie şi într-o pârghie de accelerare a proceselor de restructurare chiar a economiei deţinute încă de stat şi este un termen care mobilizează. Că o fi 2015 în prima parte, că o fi în partea a două, menţinem ca obiectiv anul 2015 pentru intrare în zona euro şi unul din motivele acestui acord pe încă doi ani este exact să avem un partener cu care să ne îndreptăm către atingerea performanţelor necesare în zona euro. Dacă aveţi întrebări?

Întrebare: Aş vrea să vă întreb dacă s-a ajuns la vreo concluzie în discuţiile pe care le-aţi avut referitoare la eventuala liberalizare a preţului gazelor şi energiei?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Este o discuţie. Personal vă pot spune punctul meu de vedere. Dacă pentru economie trebuie avut în vedere un calendar accelerat, pentru populaţie nu este posibilă aplicarea unui astfel de calendar şi obiectivul de liberalizare completă a preţurilor trebuie împins pentru undeva către 2015, odată cu intrarea în zona euro. Aici vă dau un argument: dacă economia trebuie să stea în competiţie, pentru că acesta este obiectivul nostru, o economie competitivă, populaţia nu poate sta în competiţie datorită salariilor mult mai mici decât cele din ţările zonei euro, spre exemplu. De aceea punctul de vedere exprimat şi la sosirea delegaţiei şi astăzi a fost că trebuie să privim liberalizarea pe două paliere, unul pentru economie şi altul pentru populaţie; palierul populaţie trebuind împins către 2015 pentru liberalizare, şi la energie electrică, şi la gaze.

Dar vă rog să mă înţelegeţi foarte bine. Nu este o chestiune populistă, ci este o chestiune reală, de cifre. Salariul unui salariat din România, comparat cu salariul unui salariat, nu spun neapărat Franţa, chiar din Polonia, încă este mai mic. Nu mai vorbim cu Franţa sau cu Germania, deci trebuie să privim realist la liberalizare. Vă rog.

Întrebare: Aţi vorbit despre restructurare şi optimizarea companiilor cu capital de stat. S-a vorbit şi despre vreo privatizare?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Acestea sunt stabilite, privatizări de pachete minoritare de acţiuni. Dacă ţin bine minte, la Petrom -10 procente, la Transgaz, Romgaz câte 15 procente, dar nu au făcut obiectul discuţiei. Obiectul discuţiei l-a făcut nevoia de a accelera procesele de eficientizare a sectorului de stat din economia românească.

Întrebare: Despre reducerea contribuţiilor la asigurările sociale s-a discutat?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu s-a discutat, dar vă pot spune o părere personală şi sinceră – şi acum nu înjuraţi aducătorii veştii rele. Nu cred că este posibil anul acesta. Dacă putem susţine câteva luni reducerea de CAS anul acesta, este evident că o putem face. Marea problemă este ce facem în 2012 când trebuie să venim şi cu deficitul la 3% ESA, respectiv 2,5% pe cash, fac o aproximare. Deci trebuie să sărim de la 4,4 la 2,5 pe cash, aproape două procente de produs intern brut. De unde completăm diferenţa asta pentru plata pensiilor şi a salariilor? Şi aşa fondurile sunt deficitare. Aducem bani de acasă şi la sănătate, şi la pensie, şi la şomaj.

Nemaifiind întrebări, eu vă mulţumesc. Vă doresc o sâmbătă plăcută şi scuze pentru convocarea astăzi, dar sunt convins că dacă nu spuneam nimic după întâlnirea cu Fondul, probabil că ar fi fost foarte multe speculaţii pornind de la amânarea de ieri. Vă pot spune că este în regulă. E prima dată când am văzut delegaţia Fondului mulţumită şi, într-adevăr, punctând pe urmă toate obiectivele pentru trimestrul I, am constatat că toate au fost îndeplinite, ceea ce e foarte important. Vă mulţumesc mult, un week-end plăcut vă doresc!

 

Jeffrey Franks nu este singurul reprezentant al unui for economic internaţional care a fost surprins în asemenea postură. În ianuarie 2007, preşedintele Băncii Mondiale, Paul Wolfowitz, a fost surprins de paparazzi turci cu ciorapii găuriţi. El a fost nevoit atunci să-şi scoată pantofii la intrarea într-o moschee din vestul Turciei.

20 comentarii

digital 08-05-2011 - 14:14

FMI e rupt-n…. gura!

Cetateanul turmentat 08-05-2011 - 14:49

Probabil ca a fost un mesaj privind situatia Romaniei. Rupta peste tot, cu contributia guvernarilor post decembriste.

YAAKOV 08-05-2011 - 16:26

Nici macar slugile de rang inalt, ca acest Jefrey Franks, nu sunt platite bine de stapanii ovrei. Nu sunt altii mai avari decat ovreii.

Ciu Huhu 08-05-2011 - 16:45

CORECT!!!!!

urbos 08-05-2011 - 18:16

Asta-i tipic la usturoiati. Imi amintesc si de pocitania aia de volfovitz cum umbla cu sosetele rupte.
Oricum Basescu le suge ciorapii, lua-l-ar moartea cu tot cu familie.

Ciu Huhu 08-05-2011 - 18:57

Mda, SA VORBIM SI CINSTIT, pantoful asta gaurit e egal cu zero pe linga faptul ca PDL in frunte cu Basescu a ruinat Romania si poporul roman, dar mai grav a indatorat imens, pe multi ani Romania si poporul roman!!!!!!!!!!!!!

Rusu 08-05-2011 - 19:34

La munca putori ordinare ce sunteti!

digital 08-05-2011 - 20:51

ca tu n-oi fi!?

urbos 08-05-2011 - 20:54

Pst Rusule, spanzura-te. Du-te inainte la mormantu ma-tii si da-i foc.

Ciu Huhu 08-05-2011 - 21:56

Gunoiule securist-pedelist-portocaliu Rusu, poporul roman nu e agresiv, dar pe voi portocalii va vor sfisia in milioane de bucatele pentru raul imens ce le-ati facut, tiriturilor!

Ciu Huhu 09-05-2011 - 00:09

Ticalosilor portocalii daca veti scapa de minia cumplita a poporului roman NU VETI SCAPA NICIODATA DE PEDEAPSA LUI DUMEZEU, DE REINCARNARI ALE VOASTRE CUMPLITE IN VIITOR!

Pribeagul 08-05-2011 - 20:57

Pentru a-si indeplini visul, eroul din poveste a trecut peste mari si tari, munti si vai, a tocit 99 de opinci de fier si 7 toiege…

Este explicabil, saracu’ Jefrey, a umblat atit de mult sa ne rezolve problemele…

Poate-i da turista Udrea o pereche de pantofi… cu toc inalt, din stocul ramas de la inundatii.

Dl Presedinte este critic la adresa „boierilor” din regiile de stat. Se pare ca nu stie ce se intimpla in aceste regii si ce clientela politica este servita. Presedintele, primul ministru, ministrul nu stiu despre dezmatul din regii, cauzele inflatiei sau a veniturilor mizere ale majoritatii romanilor. Vai de capul lor, nu stiu nimic. Gresesc. Unii din angajatii statului si clientela stiu sa ia salarii babane si sa jefuiasca in diferite forme bugetul tarii alimentat din salariile amaritilor.

digital 09-05-2011 - 10:17

nu vrea sa stie mai bine zis si face pe inocentul si cavalerul dreptatii in fata camerelor tv.
doar de acolo curg banii!!!!!

Caramache 09-05-2011 - 09:54

Unde sunt banii de la FMI, ca nu se stie daca au intrat in tara ?

FMI se face ca ne da bani cu imprumut, pe care ii vom returna cu dobanda, dar se foloseste de acest pretext pentru a le cere slugilor de la Bucuresti sa distruga si ce a mai ramas din infrastructura tarii: spitalele, caile ferate, cladirile uzinelor de altadata, sa nu se mai vada nimic.

Cica domnii reporteri au scris despre toate astea. Le trec la capitolul divertisment, sa ne uitam cum sunt demolate.

Iar populatia este retardata mintal. Ii place sa-i stearga la kur pe occidentali si sa le culeaga capsunile. A acceptat sa treaca automat pe un nivel inferior. In loc sa stea acasa si sa tina de bunurile comune, de infrastructura care asigura locurile de munca si nivelul de trai, umbla rupta in kur prin Occident.
Isi da copiii la studii sa devina ingineri, dar nu mai exista inginerie in tara asta. Ii trimite la facultate sa se faca profesori sau medici, dar scolile si spitalele sunt inchise.

Qui Bono 09-05-2011 - 09:55

Forografia cu pricina nu exista pe presidency.ro O gluma de prost gust?

http://www.presidency.ro/?_RID=fdet&id=3298

digital 09-05-2011 - 10:18

un trucaj cu pixeli *gauriti*,de data asta!!!

obelix 09-05-2011 - 10:20

nu fiti tampiti. au scos poza de pe pagina.dar nu de tot uite-o aici
http://www.presidency.ro/pop.php?_RID=img&img=22561.jpg

Qui Bono 09-05-2011 - 11:40

mai, mai, Presidentia Romaniei a scos „fotografia” dar nu de tot (accesul la link nu e public;) Asta da smecherie!

obelix 09-05-2011 - 10:23

oricum, vezi ca astia de ZiuaVeche au pus cgiar la inceputul textului link catre poza. Dupa ce ca sunteti chori mai fecti si sccandal

http://www.presidency.ro/pop.php?_RID=img&img=22561.jpg

Qui Bono 09-05-2011 - 11:49

…gluma de prost gust consta in postarea „fotografiei” pe pagina presidency.ro!

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult