Acasa Actualitate-InternaSocial Misterele morţii patronului Aldis povestite de soţia lui George Naghi

Misterele morţii patronului Aldis povestite de soţia lui George Naghi

scris de D.S.S.
16 afisari

Alina, soţia lui George Naghi, patronul firmei Aldis, mort în accidentul nautic de pe braţul Borcea, face dezvăluiri în premieră într-o scrisoare deschisă. Alina Naghi povesteşte într-o scrisoare cum s-a petrecut teribilul accident, dar face precizări şi despre Tudor Naghi, controversatul fiu legitim al patronului Aldis.

 

Alina si George Naghi, patronul Aldis

Alina Naghi va mai rămâne la Viena pentru că urmează să fie operată la picior, ea fiind rănită în accidentul nautic. Vă prezentăm scrisoarea deschisă pe care Alina  Naghi a trimis-o presei:

Dragii nostri, 

Folosesc aceasta formula- nostri- deoarece scriu aceste rânduri în numele NOSTRU. Al meu si al dragului meu sot, GEORGE NAGHI, despre care NU pot accepta ca nu mai este lânga mine, lânga noi, acum! 

Încep prin a adresa toate multumirile din lume tuturor românilor care ne-au fost alaturi în aceste grele momente prin care destinul a vrut sa ne încerce! 

Multumim tuturor cetatenilor care l-au cunoscut sau nu pe GEORGE NAGHI, oameni care au avut de transmis cuvinte frumoase despre cel care a fost un om bun, dornic de a oferi fericire tuturor celor de lânga el, de-a lungul întregii sale vieti! 

Multumim, din tot sufletul, ÎNTREGII PRESE DIN ROMÂNIA (ziare, posturi de radio si de televiziune) care au transmis, în acele zile, informatii ample si, în ce mai mare masura, corecte, în legatura cu toate evenimentele petrecute atunci!

Multumim autoritatilor centrale si locale, care s-au implicat, efectiv, în actiunile funeraliilor pe care, singuri, nu le-am fi putut organiza, în ceasurile de cumpana si suferinta prin care am trecut! 

Multumiri milioanelor de necunoscuti de pe cuprinsul întregii tari care fie au transmis mesaje, pe toate caile de comunicare posibile, fie au participat direct ori prin intermediul televiziunilor la momentele tragice ale plecarii dintre cei vii a unui om care mai avea atâtea de facut pe acest pamânt. 

Dragii nostri, 

Este de datoria mea sa lamuresc, public, pe toata lumea, în legatura cu împrejurarile în care s-a întâmplat nenorocirea: ne aflam în barca, pe Borcea, în acea nenorocita dupa-amiaza de duminica. Plecasem de la casa de pe Dunare si pentru ca eu stateam foarte încordata în barca si ma tineam cu bratul de marginea salupei, George m-a îndemnat sa ma relaxez si sa îmi proptesc picioarele în locul special, din fata scaunului. Pentru ca eu nu întelegeam unde era acel loc, s-a aplecat pentru a-mi arata. Ultima secventa pe care mi-o amintesc este a bataii sale din picior, prin care îmi arata cum sa îmi pun piciorul în acel piedestal. A fost o clipa de neatentie, a miscat, fara sa îsi dea seama, volanul si barca s-a dus, cu toata viteza, în mal! Iar de acolo… nu mai vreau sa-mi amintesc nimic… 

Despre starea mea- se pare ca a trecut ce a fost mai greu. Am respirat, multa vreme, numai cu ajutorul aparatelor, dar acum respir aproape normal, chiar daca durerile le resimt, în continuare. Am probleme cu piciorul, nu ma pot deplasa decât în cadru si, probabil, voi fi operata. Deci mai stau în spitalul din Viena… 

Nu vreau sa trec si peste subiectul îndelung vehiculat, legat de Teodor (Doru), baiatul lui GEORGE NAGHI. Unul dintre cei doi copii ai sai, Gina fiind înfiata de foarte multi ani. Nu sunt nici un fel de probleme, în primul rând pentru ca Doru este un copil bun, cuminte, eu implicându-ma în asigurarea unui drum cât mai bun al sau, în viata. M-am ocupat si ma îngrijesc de tot ceea ce a însemnat evolutia lui în viata, desigur, cu acordul lui GEORGE NAGHI care, totusi, nu s-a grabit sa-si exprime bucuria ca Doru s-a maturizat, tocmai pentru ca era acel tip de parinte care prefera sa-si sarute copilul doar în somn, din prea multa dragoste pentru binele sau. 

Copilul sau l-am luat la mine, iar în acea dupa-amiaza, Doru si sotia lui se aflau la noi acasa, la Dunare. Material, Doru va avea tot ceea ce are dreptul legal si mai mult decât atât, pentru ca este fiul iubitului meu sot, George. 

Dragii nostri, 

Adresez, acum, un mesaj angajatilor, colaboratorilor si clientilor firmei ALDIS, asigurându-va ca firma va functiona cel putin la fel de bine ca si pâna acum, produsele vor fi la aceeasi înalta calitate, iar miile de locuri de munca dependente de ALDIS sunt în siguranta. În memoria lui GEORGE NAGHI care va veghea mereu si de acolo, din Ceruri, dar si din fata fabricii, unde vom înaltata o statuie comemorativa. 

În numele lui GEORGE NAGHI va asigur ca veti gasi, în continuare la noi, ca si pâna acum, tot sprijinul solicitat atât pentru miile de cazuri sociale, cât si pentru proiectele comunitatii, actiunile culturale, toate cele în care DADI (asa va ramâne George în sufletul meu) s-a implicat, proiecte pe care le-a sprijinit din tot sufletul sau. 

Dragii nostri, 

Va transmitem, în final, înca o data, toate cuvintele de multumire si recunostinta, pentru ca atunci când treci printr-un moment atât de dificil, întelegi cât de mult conteaza omenia. Iar omenia lui GEORGE NAGHI, cel care a daruit atât de mult, în timpul vietii lui, a primit, ca dar incomensurabil, omenia atâtor oameni adevarati. Poate si din acest motiv, ploaia îndelungata care s-a pornit, imediat dupa înmormântare si a durat toata noaptea, a reprezentat nu doar lacrimile amare dupa viata pierduta, ci si lacrimi de recunostinta pentru bunatatea oamenilor care i-au însotit plecarea. 

Asa sa va ajute Dumnezeu! 

ALINA NAGHI

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult