Proiectul Legii educatiei: Statul va deschide fiecarui nou-nascut un cont educational de 500 euro

Proiectul Legii educatiei: Statul va deschide fiecarui nou-nascut un cont educational de 500 euro @ Pregatirea unui profesor va dura obligatoriu sase ani @ Se introduce un nou tip de evaluare a elevilor, numit „portofoliu educational”, care va reprezenta o carte de identitate educationala, cuprinzand totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor inscrisuri obtinute de scolari @ Directorul si adjunctul unei scoli nu pot fi membri de partid

Statul va deschide fiecarui nou-nascut un cont educational reprezentand echivalentul in lei a sumei de 500 de euro, potrivit noului proiect al Legii educatiei, informeaza Mediafax. Potrivit articolul 302 din noul proiect de lege, se instituie deschiderea unui cont educational reprezentand sprijinul acordat de stat pentru exercitarea dreptului la educatie permanenta. In noul proiect al Legii educatiei sunt prevazute conditiile in care va fi acordata si utilizata aceasta suma. Potrivit documentului, acest cont educational va fi acordat tuturor copiilor nascuti dupa intrarea in vigoare a Legii educatiei.

Proiectul Legii educatiei introduce si un nou tip de evaluare a elevilor, numit „portofoliu educational”, care va reprezenta o carte de identitate educationala, cuprinzand totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor inscrisuri obtinute de scolari. „Acest nou tip de evaluare se realizeaza printr-un instrument nou creat, numit portofoliu educational. Acesta cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor inscrisuri obtinute in urma evaluarii competentelor dobandite in contexte de invatare formale, non-formale si informale. Portofoliul educational va reprezenta elementul central al evaluarii invatarii. Utilizarea portofoliului educational va incepe cu clasa pregatitoare si va reprezenta cartea de identitate educationala a cetateanului”, potrivit proiectului Legii educatiei. Totodata, evaluarea elevilor se va realiza prin testari in clasele a II-a, a IV-a si a VI-a, iar in functie de rezultatele obtinute de scolari, profesorii vor avea obligativitatea sa dezvolte planuri individuale de invatare, atat pentru cei cu rezultate slabe, cat si pentru cei cu performante. Evaluarea finala va fi organziata in clasa a IX-a si va consta intr-o testare nationala trans-curriculara, cu intrebari din disciplinele comune unei arii (spre exemplu intrebari din matematica, fizica, chimie, biologie), doua probe scrise de evaluare a competentelor de comunicare in limba materna si intr-o limba de circulatie internationala, plus evaluarea competentelor la matematica si stiinte, precum si o proba practica, prin care vor fi evaluate competentele de utilizare a calculatorului. Potrivit proiectului de lege, liceul devine o etapa intermediara spre trecerea la facultate, care ofera aprofundarea cunostintelor generale, in cazul liceului teoretic de trei ani, dar si obtinerea unei calificari profesionale. Invatamantul profesional, liceal si cel postliceal vor dobandi astfel o importanta deosebita pentru obtinerea unei calificari profesionale. Invatamantul liceal teoretic va oferi absolventilor, pe langa diploma de bacalaureat, si posibilitatea obtinerii unor certificate de competente (digitale, de comunicare), ce vor putea fi folosite in portofoliul educational pentru educatia permanenta, dar si la accesul in invatamantul superior, se mai arata in proiect. Absolventii invatamantului liceal profesional vor obtine, pe langa diploma de bacalaureat, si certificatul de calificare intr-o profesie, care le da dreptul insertiei pe piata muncii, dar si portofoliul educational. Invatamantul obligatoriu va fi de zece ani, incepand cu clasa pregatitoare si terminand cu clasa a IX-a. Potrivit proiectului, trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu va duce la scaderea abandonului scolar. In plus, finalizarea invatamantului obligatoriu la 16 ani, varsta legala de munca, va permite absolventilor sa poata urma stagii de ucenicie sau alte forme de pregatire profesionala in cazul in care nu mai doresc sa faca liceul.

Noul proiect al Legii Educatiei mai prevede ca pregatirea unui profesor va dura obligatoriu sase ani. Titulaturile de educator si invatator vor disparea, toate cadrele didactice fiind numite profesori, iar formarea profesionala se va face obligatoriu in mai multe etape, ce cuprind studii de licenta de trei ani intr-o specializare stiintifica, masterat didactic de doi ani si stagiu practic de un an. Noul proiect introduce pentru prima data in invatamantul romanesc ideea necesitatii existentei unui cadru didactic cu un inalt nivel de pregatire profesionala si psihopedagogica egal pentru toate tipurile si formele de invatamant preuniversitar, atat pentru invatamantul primar, cat si pentru cel gimnazial si liceal. Titulatura pe care o vor avea toate cadrele didactice va fi cea de profesor, iar formarea lor initiala profesionala va urma obligatoriu urmatorii pasi: studii de licenta de trei ani intr-o specializare stiintifica, masterat didactic cu o durata de doi ani si stagiu practic cu durata de un an scolar realizat intr-o unitate de invatamant, sub coordonarea unui profesor-mentor. In cazul in care proiectul va fi aprobat pana in vara, licentiatii din 2010 ar putea intra la master chiar din toamna acestui an. 

Proiectul de lege prevede, de asemenea, ca directorul si directorul adjunct al unitatii de invatamant preuniversitar nu pot fi membri de partid pe perioada mandatului, iar in mediul academic ocuparea simultana a unei functii de conducere in universitate si a uneia de demnitate publica este interzisa.

Reglementari pentru invatamantul universitar

Pentru invatamantul superior, noul proiect al Legii educatiei stabileste criteriile care vor sta la baza promovarii profesionale si a accesului la titlurile didactice de asistent universitar, lector universitar sau sef de lucrari, conferentiar universitar, profesor universitar. Ocuparea posturilor didactice sau de cercetare echivalente din invatamantul universitar se va face prin concurs. Proiectul de lege interzice cumulul de norme didactice, precum si ocuparea oricarei functii de conducere in sistemul universitar dupa pensionare. Pensionarea personalului didactic si de cercetare se va face la 65 de ani.

Noul proiectul de lege privind sistemul educatiei ar urma sa fie discutat, in prima lectura, in sedinta de miercuri a Guvernului, organizata la Iasi, potrivit unor surse oficiale.