Acasa Actualitate-InternaSocial Raed Arafat se pregăteşte de cutremurul cel mare

Raed Arafat se pregăteşte de cutremurul cel mare

scris de C.F.V.
12 afisari

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) are în vedere atragerea, în acest an, a unor fonduri europene de aproape 60 de milioane de euro pentru dotarea inspectoratelor pentru situații de urgență, a declarat, duminică, la Botoșani, secretarul de stat Raed Arafat.

Raed Arafat

Raed Arafat

Potrivit acestuia, MAI are în vedere achiziția de tehnică pentru căutare și salvare urbană și dotare specifică pentru intervențiile la cutremure.

Raed Arafat susține că, în 2015, România a atras fonduri structurale de 31 milioane de euro, la care s-au adăugat aproape nouă milioane de euro din bugetul MAI, cu care a fost cumpărată tehnică pentru intervenții pe apă și în caz de inundații.

Oficialul MAI a participat, duminică, de Ziua protecției civilă, la ceremonialul militar de înmânare a drapelului de luptă Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani.
Data de 28 februarie a fost decretată Ziua apărării civile.
Actul de naștere al Protecției Civile din România este considerat Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, care aproba Regulamentul Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene (din 23 martie 1933). Prin acesta s-a stabilit că ”Apărarea Pasivă este pregătită și pusă în aplicare pe întregul teritoriu de Ministerul de Interne, prin Comisia Superioară de Apărare Pasivă”.

Respectivul regulament stabilea atribuții ministerelor, localităților urbane și rurale, întreprinderilor și instituțiilor. Se înființau comisii de apărare pasivă la nivelul județelor, municipiilor, orașelor și comunelor rurale, precum și la nivelul întreprinderilor și instituțiilor. Totodată, erau instituite măsuri preventive, măsuri de salvare și era stabilit un document unic de înființare a formațiunilor de intervenție de la nivelul localităților, instituțiilor și întreprinderilor, denumit Planul Apărării Pasive.

Prin același regulament, erau stabilite și măsuri de competența pompierilor militari, inclusiv de organizare și participare la exercițiile publice de alarmare și de pregătire a populației civile din localitățile unde existau subunități ale acestora.

Începutul reglementărilor de rang superior privind protecția populației și a bunurilor în caz de conflict armat a fost dat de Legea asupra organizării națiunii și teritoriului pentru timp de război nr. 1245/24 aprilie 1933, prin care se stipula încadrarea cetățenilor țării în diferite organizații paramilitare, inclusiv în cele de apărare pasivă pentru protecția populației și intervenție în vederea înlăturării efectelor atacurilor din aer.

Alte momente importante în organizarea structurilor de apărare pasivă au fost: apariția Ordinului M.St.M. nr 45.082, prin care s-a reînființat Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, Decretul nr. 222 din 9 septembrie 1950, care prevedea măsurile de organizare și funcționare, pregătire și control privind apărarea pasivă a teritoriului țării, reglementări de inspirație sovietică (ulterior modificate, în raport cu realitățile românești), organizarea, în 1952, pe noua structură administrativ teritorială, de state majore regionale ale apărării antiaeriene, cu servicii specializate la nivelul localităților și unităților economice.

Modernizarea concepției apărării civile a populației, bunurilor și teritoriului în caz de conflict armat, dar și la dezastre, a fost impusă, în primul rând, de ruptura provocată de evenimentele din Cehoslovacia din 1968, de catastrofele naturale care au lovit țara — inundații, cutremurul din 1977, dar și de unele catastrofe industriale (incendii pe platformele petrochimice și metalurgice etc.). Așa încât, Legea nr. 2/1978 a consfințit aplicarea în țara noastră a unei noi concepții privind apărarea civilă. În această perioadă s-a conturat doctrina pregătirii populației și a factorilor de decizie spre a răspunde unor situații determinate de producerea dezastrelor, precum și privind protecția populației în caz de conflict armat.

România a realizat, în 2004, un proces de reformă instituțională, reunind protecția civilă și pompierii militari într-o structură unitară — Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Dacă la început, Protecția Civilă îndeplinea misiuni exclusiv în caz de conflict armat, în prezent obiectivul principal al activității desfășurate de IGSU vizează eficientizarea acțiunilor de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, în vederea menținerii sub control a riscurilor și asigurării stării de normalitate a vieții comunităților umane și este atins prin multitudinea de activități de prevenire și intervenție pentru stingerea incendiilor, descarcerare și prim-ajutor SMURD, salvarea persoanelor și limitarea pagubelor produse de inundații, alunecări de teren, mișcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, asistența persoanelor aflate în situații critice, intervenția la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte tipuri de calamități naturale sau antropice, notează site-ul oficial al instituției www.igsu.ro. Inspectoratul general și structurile județene au în componență 43 de centre operaționale și 280 subunități operative, cu peste 3.500 de mijloace tehnice de intervenție.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult