Acasa Actualitate-InternaSocial Reţeta electronică: Vezi de ce porneşte cu un handicap

Reţeta electronică: Vezi de ce porneşte cu un handicap

scris de A.B.
7 afisari

Reţeta electronică intră în farmacii cu handicapul lipsei informaţiilor despre medicamente, ANM nefiind capabilă să ofere datele cerute în format electronic inteligent, potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

farmacie

foto: botosaninecenzurat.ro

Dorin Ionescu directorul general al CNAS a declarat că reţeta elecronică va  începe cu un handicap, acela al lipsei informaţiilor despre medicamente. “Agenţia Naţională a Medicamentului nu a fost, în acest moment, capabilă să ne ofere în format electronic inteligent, aceste informaţii simple. Pdf-urile pe care le au sunt inutilizabile pentru un soft de o asemenea natură. O informaţie tip poză nu poate fi interpretată”, a spus Ionescu. El a precizat că prescripţia electronică nu vine se schimbe actualul flux de eliberare a reţetelor şi respectă, în totalitate, actualele norme. „Reţeta va avea două componente: componenta de prescripţie şi componenta de eliberare. În varianta online, pentru a funcţiona, medicul trebuie să se autentifice cu un certificat digital, iar pacientul, cu CNP. Apoi, medicul poate face prescripţia, care începe prin identificarea pacientului acum CNP (informaţii personale), apoi verifică dacă este asigurat şi care sunt drepturile pe care le are prin asigurare”, a explicat directorul general al CNAS. El a subliniat că în prezent, medicii de familie sunt limitaţi de actuala clasificare a maladiilor, în care sunt menţionate 999 cauze de boală. „Trebuie schimbată clasificarea şi codificarea bolii. Apoi, un pas important este alegerea medicaţiei. Va fi selectată forma farmaceutică, doza, cantitatea şi perioada pe care trebuie făcută prescrierea”, a mai spus Ionescu.

Directorul general al CNAS a precizat şi că sistemul de prescriere electronică va lansa o atenţionare în cazul în care vor fi introduse date incorecte. Dacă prescriem un medicament care nu este bun pentru boala respectivă, primim o atenţionare. Dacă medicamentul nu este dat în doza obişnuită, ci în una care depăşeşte doza maximă admisă, obţinem o atenţionare. Dacă cantitatea totală zilnică sau pentru perioada de tratament depăşeşte ceea ce este aprobat pentru utilizare, avem un alt mesaj de atenţionare. Dacă există interacţiuni medicamentoase pentru două sau mai multe medicamente, sunt din nou atenţionat. Nu poate fi depăşită bariera de siguranţă pentru pacient. Prescripţia verificată va fi validată de sistem şi va fi transmisă către toate farmaciile. La finalizarea consultului, pacientul va primi o reţetă cu medicaţia necesară, doza de administrare. Pacientul are acest document strict pentru uzul propriu şi ca o măsură de siguranţă. Dacă, prin absurd, o farmacie nu este conectată, se poate reconstitui prescripţia”, a explicat Dorin Ionescu. În secunda următoare prescrierii, pacientul îşi va putea lua medicamentele de orice farmacie din judeţul unde se află casa de asigurări la care este arondat. „Când vom avea cardul naţional de sănătate, această restricţie, privind judeţul, ar putea fi scoasă”, a mai spus Ionescu.

Reprezentantul CNAS a explicat şi ce se va întâmpla atunci când pacientul va ajunge la farmacie. „Farmacistul primeşte pacientul, pe care îl identifică. Sistemul identifică codul, apoi vede prescripţia. Farmacistul verifică prescripţia, confirmă că este corectă, justă şi legală şi poate fi decontată de către CNAS. Dacă prescripţia este pe Denumirea Comună Internaţională, farmacistul va alege medicamente ieftine sau scumpe, în funcţie de opţiunea pacientului, va face completarea datelor cu medicamentul ales şi costul acestuia”, a completat Dorin Ionescu. Directorul general al CNAS a subliniat, cu acelaşi prilej, că sistemul de prescriere electronic nu îşi propune să elimine frauda. „Există organisme specializate care spun că şi în cele mai performante sisteme se estimează că frauda este între 7 şi 10 la sută. Am trimis şi noi date acestei societăţi europene, să facă o estimare. Nu ne aşteptăm ca estimarea lor să fie undeva sub 10-15 la sută. Nu frauda este elementul important, ci dorinţa de a uşura activitatea colegilor practicieni, de a îmbunătăţi siguranţa terapiei pacienţilor şi, sigur, de a crea acea bază de date”, a conchis Ionescu.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult