Acasa Actualitate-InternaSocial Strategia impotriva inundatiilor s-a dus pe apa Sambetei

Strategia impotriva inundatiilor s-a dus pe apa Sambetei

scris de Ziua Veche
73 afisari

Ploile ce au reinceput marti in aproape toata tara dau deja fiori in zonele satesti, de regula cele mai afectate de inundatii. Anul trecut, Ministerul Mediului a elaborat Strategia Nationala de gestionare pe termen mediu si lung a riscurilor de inundatii, proiect ce este  supus dezbaterii publice si care urmeaza sa fie aprobat prin HG anul acesta. O solutie doar pe hartie. Din lipsa banilor, abia se pot carpi lucrarile de amenajare incepute anii trecuti, daramite sa fie incepute unele noi. Cat priveste proiecte cu fonduri europene, raspunsul este urmatorul: nici unul.

 

 

In fiecare primavara, cel putin din 2005 incoace, romanii devin brusc prea bogati in apa. Imaginile de la inundatiile catastrofale din ultimii ani au facut inconjurul lumii: o tara europeana cu infrastructura africana, aflata, an de an, la cheremul naturii.

Motivele se cunosc: despaduriri masive (a se citi cel mai adesea furturi), lucrari de amenajari hidrologice facute de mantuiala sau deloc, albii majore ale raurilor ocupate cu constructii neautorizate etc. Potrivit autoritatilor, cele mai vulnerabile zone cu privire la producerea de inundatii sunt cele ale bazinelor Crisurilor, Somesului, Muresului, Olt, Timis, Arges, Prut, Buzau, Siret, Trotus. Efectele inundatiilor din 2005 au fost catastrofale: s-au inregistrat 76 de victime, majoritatea judetelor tarii au fost afectate (peste 1700 de localitati), au fost distruse peste 93.000 de gospodarii si peste 1000 de obiective economice si sociale. Peste 600.000 ha de teren agricol au fost grav afectate, in timp ce mii de kilometri de drumuri judetene, comunale, forestiere au devenit impracticabile.


Au fost distruse si peste 600 de lucrari hidrotehnice pentru protrectia impotriva inundatiilor.  In 2005, cele mai afectate judete au fost Vrancea, Buzau, Timis, Caras-Severin, Bacau, Teleorman, Mehedinti, Olt, Galati, Botosani, Dolj, Suceava, Satu Mare.

Si in 2006 inundatiile au produs pierderi de vieti omenesti si importante pagube materiale. In total, au decedat 17 persoane si au fost afectate 800 localitati. Pagubele sunt estimate la aproximativ jumatate de miliard de euro. In ultimii 10 ani peste 283 de persoane si-au pierdut viata in urma inundatiilor, fiind inregistrate si pagube materiale majore (gospodarii si anexe afectate, terenuri arabile inundate, drumuri, poduri si podete) a caror valoare se ridica la 3,5 miliarde Euro (din care 2 miliarde Euro numai in 2005).

Sfatul autoritatilor: „Sa invatati sa convietuiti cu raurile”

In acest context, Ministerul Mediului a elaborat Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung care „defineste un cadru national pentru punerea in aplicare a principiilor unui management eficient al riscului la inundatii pentru perioada 2010-2035. Aceasta Strategie defineste, în mod clar, cadrul tehnic, institutional si legal pentru reducerea consecintelor negative ale inundatiilor asupra activitatilor socio-economice, asupra proprietatilor, asupra vietii si sanatatii oamenilor si asupra mediului pentru urmatorii 25 ani”.

Propunerea unei noi Strategii a aparut ca necesara deoarece dupa elaborarea strategiei din anul 2005 privind gestionarea pe termen scurt a riscurilor la inundatii a fost adoptata Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii. Solutiile sunt insa doar pe hartie, lipsa banilor  facand imposibila demararea unor lucrari de protectie impotriva inundatiilor in 2009. Potrivit autoritatilor, banii abia ajung pentru continuarea lucrarilor incepute in anii anteriori. Tot pe hartie, Strategia Nationala de protectie impotriva inundatiilor, document extrem de stufos, abunda in solutii, sfaturi si moduri de abordare. Cum ar fi : „Oamenii vor trebui sa invete sa convietuiasca cu raurile”, dar ” aceasta nu inseamna a renunta la a construi, nici ca zonele urbane sau terenurile cultivate din vaile cursurilor de apa sa revina la statutul de mlastini”.

„Abordarea holistica” si „riscul zero costa infinit”

In cadrul principiilor de baza ale strategiei gasim urmatoarele moduri de abordare : „Abordarea strategica”, „Abordarea bazinala”, „Abordarea holistica” a fenomenului de inundatii.

Mai citam: „Deoarece “riscul zero costa infinit” nu exista protectie absoluta impotriva inundatiilor; ca urmare se poate sigura doar un anumit grad de aparare impotriva inundatiilor; problema care se pune este aceea a gradului de protectie posibil si al costurilor pe care le implica realizarea acestui grad de protectie, respectiv cat de mare poate fi riscul remanent ce poate fi acceptat de societate”. Context in care „solidaritatea umana este esentiala pentru a nu transfera problemele de gestionare a apelor dintr-o regiune in alta”.

Strategiile corespunzatoare contin trei etape: retinerea, acumularea si evacuarea (trebuie mai intai facut orice efort pentru a retine apa din precipitatii la locul in care au cazut, acumularea locala a apei in exces si, numai dupa aceea, apa sa fie evacuata in cursul de apa)„.

Una din „tintele cuantificabile ale strategiei” este : „reducerea graduala a suprafetelor potential inundabile la viituri cu debite avand probabilitatea de depasire de 1%, de la 1.028 mil. ha (2006) reprezentand cca 5,8% din suprafata tarii pana la cca 400.000 ha in anul 2030”.

Alta : „reducerea numarului de persoane expuse riscului potential de inundatii la viituri cu debite avand probabilitatea de depasire de 1% de la cca 930.00 locuitori (2006) la cca 350.000 locuitori, in anul 2030. Sau: „reducerea numarului de pierderi de vieti omenesti provocate de inundatii de la o medie multianuala (intervalul 1969-2006) de 13 pierderi de vieti omenesti pe an la zero, in anul 2030. Dar si ” reducerea graduala a pagubelor potentiale provocate de inundatii locuintelor, de la o medie multianuala de 86 locuinte distruse la 1.000 ha inundate (interval 1969-2006), la cel mult 40 locuinte distruse la 1.000 ha inundate, pana in anul 2030″.

Sase, vine apa!

In general, dupa cum se vede, oamenii au de asteptat. Un loc aparte in cadrul Strategiei il ocupa „transmiterea si receptionarea de catre public a mesajelor de avertizare pentru cazuri de inundatii”. Mesajul de avertizare trebuie sa fie „atat informativ cat si persuasiv”, „adica sa nasca o anumita emotie sau sentimente”, sa „fie clar si sa se evite jargonul„.

 

Dintre „caile de diseminare a avertizarii la inundatii”, mesajele radio ar avea „numeroase dezavantaje”, mai ales in zonele urbane,  pentru ca „multi nu aud intregul mesaj si  nu exista modalitatea de a afla cine a auzit mesajul, si cine nu, sau cine a auzit doar o parte din mesaj”.

Din aceste motive, conchide Strategia, „cel mai eficace sistem de avertizare este cel specific, transmis personal, dar persoana trebuie sa fie capabila sa relateze mesajul si sa fie credibila”.

 

Nici un proiect cu fonduri europene nu a fost demarat

 

Programul Operational Sectorial (POS) Mediu reprezinta documentul de programare a Fondurilor Structurale si de Coeziune care stabileste strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvoltarii sectorului de mediu în Romania, in perioada 2007-2013.

POS Mediu a fost elaborat de catre Ministerul Mediului, in calitate de Autoritate de Management pentru acest program si în coordonarea Ministerului Economiei si Finantelor, in calitatea sa de coordonator al procesului de pregatire a Romaniei pentru accesarea Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013.

POS Mediu este unul dintre cele mai importante programe operationale din punct de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. Programul este finantat din doua fonduri – Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune (FC) – cu o valoare de aproximativ 4,5 miliarde euro, la care se adauga si cofinantarea nationala de aproximativ 1 miliard euro.

Una din axele prioritare ale  POS Mediu (Axa 5) o reprezinta „protectia impotriva inundatiilor”.

 

Ei bine, pana acum nu a fost aprobat nici un proiect de asemenea natura. Exista doar (patru) proiecte in pregatire aflate in stadiu de evaluare la Autoritatea de Management pentru POS Mediu. Proiectele se refera la indiguiri si reabilitari ale digurilor pentru bazinele Prut, Siret, Barlad, Trotus, Buzau, iar valoarea lor se ridica la 683.379.827 lei, a declarat pentru ziuaveche.ro Malina Frateanu, responsabila mass-media a POS Mediu. Motivele stagnarii tin in principal de situatia terenurilor din zonele amintite (unele au regim juridic incert, in cazul altora se poarta negocieri pentru despagubiri in eventualitatea cedarii etc). „Pregatirea proiectelor pentru protectia împotriva inundatiilor înregistreaza o relativa intarziere fata de celelalte axe prioritare, motivat de necesitatea de actualizare a strategiei nationale de management al riscului la inundatii”, arata Ministerul Mediului.

 

 

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult