Tigancile sufera de „complexul Elena Ceausescu”

Femeile rome spun că resimt acut discriminarea, sunt excluse din domeniul educaţional, au probleme de sănătate, găsesc greu locuri de muncă, iar cele care au reuşit să îşi facă o carieră povestesc că au trecut prin obstacole, „complexul Elena Ceauşescu” fiind un impediment în afirmarea politică,se arată într–un material realizat de Mediafax.

„Este cutremurător să vezi că femeile rome sunt complet excluse din domeniul educaţional, au probleme de sănătate, nu au locuri de muncă sau le găsesc foarte greu, în condiţiile în care ea este, de fapt, stâlpul familiei. Dacă ea suferă, atunci toată familia suferă „, spune Mihaela Zătreanu, directorul Centrului Naţional de Cultură a Romilor..

Ea consideră că pentru femeia romă este destul de greu să aibă o carieră de succes.

„Acum sunt director, dar am trecut prin foarte multe momente grele. A fost nevoie, la un moment dat, să îmi asum identitatea şi chiar să îmi scriu în frunte că sunt romă. S-a întâmplat atunci când am dat concurs de admitere la liceul pedagogic din Bucureşti. Am ales acel loc, deşi se intra foarte greu la liceul pedagogic, pentru că am vrut să mă formez ca educator pentru copiii romi. Pe lângă examenele destul de grele, trebuia să ştiu foarte bine limba romani. Am înfruntat toate problemele cu fruntea sus”, a povestit Mihaela Zătreanu.

Ea crede că, de fapt, toate problemele pe care le-a întâmpinat au reuşit s-o întărească, pentru că avea un scop, să-şi ajute semenii, dar şi familia.

„Cred că am reuşit să mă întăresc, să ignor înţepăturile din stânga şi dreapta pentru a avea un trai mai bun personal şi să fiu utilă şi celorlaţi. Cred că a trebui să asum, să conturez foarte clar ce doresc pentru mine şi încerc să conturez cum aş putea să îi ajut pe ceilalţi. Nu am rămas la nivel de educatoare. A fost doar o etapă din viaţa mea”, a mai povestit directorul Centrului Naţional de Cultură a Romilor.

„Din păcate, nu avem femei rome în Parlament. Nu există nicio femeie romă care să-şi asume cu mândrie identitatea”, declară consilierul Vili Oaie, reprezentatul etniei rome pe lângă Prefectura Ilfov. „Nu ştiu în Ilfov câte femei rome cu studii superioare sau cu studii medii sunt. Nu ştiu cum stăm”, mai spune Oaie.

„Nu, niciodată femeia romă nu şi-a ascuns identitatea. Mă refer la femeia care este promotoare de politici publice, care este coordonatoare de programe. Probabil femeia romă care este într-un partid politic care nu aparţine de mişcarea romilor, poate da. Nu pot să comentez cele spuse de domnul Oaie. Femeia romă are foarte mari probleme, începând cu discriminarea”, este de părere preşedintele Asociaţiei Femeilor Rome din România, Ioana Viorica Dumitru.

Ea nu a putut preciza cât de profundă este discriminarea femeilor rome.

„Institutul pentru studierea minorităţilor naţionale va face un studiu şi vom vedea. Avem modele de femei care au izbândit în carieră . Una dintre ele este Letiţia Marc, de origine romă, cadru didactic univeristar, preşedinta Asociaţiei Ţigănci pentru Copiii Noştri, din Timişoara”, a mai spus Ioana Viorica Dumitru.

La fel de supărată pe Vili Oaie, care le-a acuzat public pe femeile rome că nu-şi asumă cu mândrie identitatea, se arată şi Letiţia Marc: „Femeia romă este curajoasă, frumoasă, pasională. Nu ascunde identitatea. Cele care o fac, probabil nu se simt rome. Sunt multe intelectuale care vorbesc în spaţiul public”..

În opinia ei, cele mai grave probleme cu care se confruntă femeia romă în comparaţie cu femeile din celelalte minorităţi rezidă în faptul că ele nu există în spaţiul politic. Ea crede că reţinerea femeilor de a se afirma în spaţiul politic are drept cauză „complexul Elena Ceauşescu”: „Mai ales în România a fost complexul Elena Ceauşescu şi foarte multe persoane nu au mai vrut să repete istoria, să intre în politic. Apoi, mediul politic este poluat şi, dacă se promovează alte criterii, prea puţine femei rome ajung să le îndeplinească, să vrea să urmeze aceste criterii”.