Acasa Actualitate-InternaSocial Turism medical la Istanbul

Turism medical la Istanbul

scris de Ziua Veche
29 afisari

Tehnologia mileniului III la marea poartă Orientului

12,5 milioane de oameni, două continente, o metropolă care îmbină lumea antică cu zgârie norii: Istanbul. Poarta către Orient se află la 500 de kilometri de România. Un oraş gigantic desfăşurat pe coline, de-a lungul Bosforului şi al Mării Mediterane, pe o suprafaţă de opt ori mai mare decât ce a Bucureştilor. O aglomerare urbană acoperită de multe ori de smogul poluării din care răzbat spre cer doar turnurile moscheelor sau blocurile de zeci de etaje. După o vizită de trei zile rămân în imagine cu mulţimea înghesuită în bazaruri şi cu şirul lung de maşini care încearcă să treacă Bosforul pe autostrăzi. Până să ajung la Istanbul, credem că voi vedea un oraş care-mi va inspira, în primul rând, locul de intrare în lumea musulmană şi urmaşul celebrului Constantinopul, capitala imperiului Bizantin. N-a fost aşa. Istanbulul este mai mult un oraş modern, un centru de afaceri, o metropolă care foieşte sub amprenta comerţului şi chiar un loc al tămăduirii.




Am ajuns în Istanbul s
ătul de traficul din Bucureşti, de coloanele nesfârşite de maşini şi de zecile de minute pierdute în trafic. Am aflat acolo, unde se spune că timpul trece altfel, că poţi să pierzi trei ore ca să treci peste Bosfor, şi n-ar trebui să te superi. Oraşul vechi, situat în partea europeană, are lumea lui. Hagia Sofia şi Moscheea albastră, cel mai mare loc de rugăciune din lumea musulmană, atrag ca nişte magneţi turiştii sosiţi din toată lumea. În apropiere, sau mai bine zis sub cele două celebre lăcaşe de cult, se află Basilica cistern, cel mai mare rezervor de apă al oraşului săpat în perioada Imperiului roman de răsărit. Cisterna care strângea apa necesară oraşului se întinde pe o suprafaţă de 9.800 de metri pătrţi, plafonul fiind sprijinit de 336 de coloane de marmură. Dacă vreţi să simţiţi lumea orientatală vă puteţi pierde în Bazar, sau printre mormanele de condimente, mirodenii şi rahat. Sau vă puteţi relaxa privind la mişcarea necontenită de la o măsuţă unde vă savuraţi cafeaua la nisip şi beţi tutun cu aromă de măr.

Bazarul din Istanbul

Acibadem luptă cu cancerul

Am fost surprins să află că Istanbulul nu este doar un oraş turistic, ci şi locul în care se pot trata boli la standarde care se pot întâlni la Viena sau New York. Unul dintre cele mai importante grupuri implicat în sistemul de sănătate din Turcia este Acibadem. Holdingul dispune de 10 spitale şi opt clinici şi loaboratoare în care tratează – cu cele mai moderne mijloace disponibile la această oră – cancerul, afecţiuni neurochirurgicale, probleme cardiace, afecţiuni de chirurgie toracică, infertilitatea sau afecţiuni specifice medicieni sportive.

Spitalul MaslakChiar în zilele în care m-am aflat la Istanbul, la spitalul Acibadem Kozyatagi sosise pentru tratament un pacient din România. Un bătrân din Ploieşti, în vârstă de 78 de ani, care fusese diagnosticat, cu două luni în urmă, cu un cancer de prostată. Sosise la Acibadem pentru o şedinţă de radioterapie. Tehnologia folosită la spitalul Acibadem presupune localizarea cu precizie a ţesutului afectat şi distrugerea tumorii maligne, fără afectarea ţestului sănătos. Pacientului i s-a implantat markeri de aur cu ajutorul căror s-a făcut delimitarea zonei. Tratamentul se ridică la circa 30.000 de euro şi presupunea diagnosticarea şi 20 de şedinţe de radioterapie. Bătrânul este unul dintre cei 638 de români care au ales să se vindece la Istambul, un oraş mai aproape decât Viena, la preţuri ceva mai mici, dar la aceleşi standarde.

 

   Tehnologia de ultimă oră folosită de Acibadem permite, de asemenea, localizarea cu precizie a turmorilor craniene şi eliminarea acestora la precizie de câteva zecimi de milimetru. Spitalul Kozyatagi este specializat şi în transplant de măduvă. Materia cenuşie prelevată de la pacient în vederea efectuării unor şedinţe de radioterapie este replantată după ce tumora este distrusă prin diverse procedee radioactive. În acest fel, măduva, cea mai sensibilă materie umană, rămâne neafectată. O operaţie de transplant de măduvă poate varia între 2.000 şi 10.000 de euro, în funcţie de complexitate. Kozyatagi dispune de 84 de paturi, situate în tot atâtea rezerve. O zi de spitalizare variază între 200 şi 300 de euro.

Speranţă pentru viaţă

Cel mai nou spital din grupul Acibadem este Maslak. Aici există o renumită secţie de fertilizare in vitro, dar şi tehnologii medicale de ultimă generaţie precum Cyber Knife, Falsh CT sau celebrul robot medical Da Vinci. Flash CT permite efectuarea unei angiograme (o radiografie a venelor şi arterelor) cu precizia unei tomografii nucleare într-un interval de timp de ordinul a unui sfert de secundă şi o tomografie a întregului corp în patru secunde. Spre comparaţie, un RMN normal face o angiogramă în zece până la 15 secunde. Corpul primeşte, în cursul unui Falsh CT, o cantitate de radiaţii egală cu cea emisă de un telefon mobil, spre deosebire de RMN-ul clasic unde doza este de câteva zeci de ori mai mare decât ce pe care o poate suporta corpul uman într-un an. Un alt avnataj este că permite scanarea tomografică la bebeluşi fără ca aceştia să fie în prealabil anesteziaţi pentru a nu se mişca, sau la organe în permanentă mişcare precum inima sau plămânii.

„Dacă nu ai copii, căminul e orb”– proverb turcesc

Rapid Arcpresupune reducerea unui tratament al cancerului prin radioterapie de la 30 de minute la două minute. Atunci când medicii nu pot intervenii cu ajutorul radioterapiei convenţionale, se apelează la Cyber Knife, o metodă de bazată pe radiaţia emisă de un accelerator de particule capabil să taie zona afectată cu foarte mare precizie. Pentru intervenţiile laparoscopice de precizie, doctorii şcoliţi la Harvard, apelează la „Da Vinci un robot medical. Yalcin Nak, managerul general al spitalul Maslak, ne spune că la spitalele Acibadem se poate trata orice cetăţean turc, în baza asigurării de sănătate obligatorii, cheltuielile urmând fi achitate de către stat. Acibadem are, de asemenea, contracte cu sisteme de sănătate din diverse state în baza cărora pot fi trataţi şi cetăţeni ai altor state. Grupul Acibadem ar dori o astfel de colaborare şi cu ministeul Sănătăţii de la Bucureşti în vederea tratării unor afecţiuni care nu pot fi vindecate în ţară, însă până acum oficialii români nu s-au arătat prea deschişi unui astfel de dialog, cu toate că oamenii mor cu zile în România pentru procedee care în Turcia le-ar fi accesibile.

Cyber knife

În spitalul de la Maslak funcţionează şi o puternică secţie de fertilizare in vitro şi de tratare a problemelor legate de preconcepţie. Doctorul Tansu Kucuk ne-a explicat că în zona balcanică femeile au o problemă legată de feritiliate, mai mare decât bărbaţii. „Soseşti la Istabnbul să vizitezi oraşul şi în două săptămâni de la vizita în clinica noastră poţi pleca acasă însărcinată a estimat profesorul Kucuk timpul cheltuit pentru o şedinţă de fertilizare in vitro. De asemenea, părinţii au posibilitatea de a alege sexul copilului, iar doctorii pot alege, prin metode de laborator, cei mai sănătoşi şi mai frumoşi spermatozoizi. Costul unui tratament este între 2.500 şi 2.900 de euro.

Pat din spitalul Maslak

Medicină sportivă de renume

Cea mai modernă clinică a grupului Acibadem este Fulya. Spitalul dispune inclusiv de heliodorm şi este specializat în medicină sportivă. Aici s-au tratat Gică Popescu, fotbalistul Ciprian Milea şi portarul Dani Coman, care era aşteptat la o nouă şedinţă de recuperare în urma unei intervenţii chirurgicale.

Dr. Aydin YuceturkO poveste mai aparte a avut Andreea Răducanu. Până să ajungă la doctorul Aydin Yuceturk, gimnasta a fost deranjată aproape 12 ani de o durere pe care o avea la picior. Deşi a vizitat clinici renumite de la Viena sau New York, Andreea Răducanu, n-a reuşit să scape de suferinţa pe care o avea. Doctorul de la Fulya a reuşită să identifice cauza în nişte mircotumori care nu putea fi detectate prin nici o tehnolofie radiologică, ci doar prin prelevarea unor probe de ţesut. Doctorul Aydin Yuceturk ne-a povestit şi cum i-a pus degetul la loc celebrului selecţioner turc Fatih Terim care îşi pierduse falanga în mare în urma unui accident.

Constantinopolul de altă dată a rămas doar o amintire, ca şi ideea că Istanbulul este doar marea poartă de intrare în lumea Orientului. Istanbulul de azi este împlinirea viziunii pe care Ataturk a avut-o atunci când a pus bazele noului stat, modern şi contopit cu lumea occidentală, falanga lipsă dintre două continente, dintre două lumi.

 

 


 

 

 

 

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult