Vezi noile prevederi ale Codului Muncii

 

Cabinetul Emil Boc pregăteşte modificarea unor prevederi din codul Muncii privind concediul de odihnă, durata previzului, munca suplimentară, perioada de probă şi modul de încheiere a contractului de muncă.


Preşedintele Traian Băsescu a insistat, în repetate rânduri, asupra necesităţii flexibilizării Codului Muncii. De altfel, la începutul acestei luni, şeful statului a discutat cu liderii Coaliţiei de guvernare acest subiect. “Eu cred că flexibilizarea Codului Muncii este, în primul rând, în avantajul salariaţilor, pentru că cei 1,6 milioane care lucrează la negru în momentul de faţă, nu numai că nu plătesc taxe, dar nici nu le merge vechimea la locul de muncă, patronatele nu le plătesc asigurările sociale, nu-şi plătesc asigurările de sănătate, nici ei şi nici patronatele, ceea ce le creează probleme majore”, a explicat Băsescu. Prezentăm o sinteză a principalelor modificări ale Codului Muncii, obţinute de Mediafax, pe care le propune Ministerul Muncii.

Concediul de odihnă

@ Perioada în care angajatorul trebuie să asigure fiecărui salariat concediul de odihnă neîntrerupt, pentru situaţiile în care concediul este programat fracţionat, va fi redusă de la 15 zile, cât este în prezent, la numai 10 zile.

@ Dacă, pe durata unui an calendaristic, angajatul a beneficiat de concediu de odihnă cu o durată mai mare decât cea la care ar fi avut dreptul în raport cu activitatea prestată în anul respectiv, angajatorul va putea reţine din salariul angajatului indemnizaţia de concediu aferentă perioadei de depăşire a duratei legale sau va putea opta pentru reducerea corespunzătoare a duratei concediului de odihnă în anul următor.

Termenul de preaviz

@ Termenul de preaviz impus angajatului care demisionează va fi extins de la maximum 15 zile la cel puţin 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, şi de la 30 la 45 zile pentru salariaţii cu funcţii de conducere.

@ Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mic de 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, faţă de 15 în prezent, respectiv de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere, faţă de 30 de zile în prezent.

@ Un contract individual de muncă este suspendat de drept şi pentru participarea la grevă, dar fără ca suspendarea să fie efectuată din iniţiativa salariatului.

@ Din iniţiativa angajatorului, contractul individual de muncă va putea fi suspendat şi în cazul reducerii temporare a activităţii, nu doar a întreruperii activităţii, ca şi pe durata suspendării de către autorităţi a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

@ În cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pentru perioade care depăşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reduceri programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului.

@ Modul de realizare a obiectivelor de performanţă va fi luat în calcul în ceea ce priveşte concedierile colective, iar interdicţia impusă angajatorul de a efectua noi încadări în muncă pe locurile salariaţilor concediaţi, timp de 9 luni de la data concedierii acestora, va fi eliminată.

@ În cazul în care contractul a fost suspendat pe durata cercetării disciplinare prealabile a angajatului sau cercetării judiciare a acestuia pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută şi dacă ulterior se constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea anterioară, plătindu-i-se o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.

Compensarea muncii suplimentare

@ Perioada în care munca suplimentară poate fi compensată prin ore libere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile.

@ Perioada de probă în care sunt verificate aptitudinile salariatului va fi extinsă, iar contractul de muncă poate înceta fără preaviz pe durata sau la sfârşitul acestei perioade, angajatorul având dreptul să încadreze succesiv mai mult de trei persoane pentru acelaşi post în intervalul de probă.

Noi reguli privind piaţa muncii

@ Angajatorul va avea dreptul de a stabili obiective de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.

@ Va fi interzis cumulul a mai mult de două funcţii cu normă întreagă la acelaşi angajator.

@ Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită încadrarea în muncă de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la activităţile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză.

Perioada de probă

@ Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 45 de zile calendaristice (faţă de 30 zile în prezent) pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice (90 zile în prezent) pentru funcţiile de conducere. Aptitudinile profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap vor fi verificate tot printr-o perioadă de probă de maximum 30 zile calendaristice.

@ Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta printr-o notificare scrisă, dar fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi.

@ Pe durata perioadei de probă, salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.

Indemnizatia de neconcurenţă şi cea de confidenţialitate

@ La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca pe perioada executării contractului, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe perioada executării contractului.

@ Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială şi se stabileşte prin negociere directă între salariat şi angajator, reprezentând o cheltuială efectuată de angajator, deductibilă la calculul profitului impozabil şi impozitată la persoana fizică beneficiară.

@ În ceea ce priveşte clauza de confidenţialitate, părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă, în schimbul unei indemnizaţii de confidenţialitate lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de valabilitate a contractului.

@ Indemnizaţia de confidenţialitate lunară datorată salariatului nu este de natură salarială şi se stabileşte prin negociere directă între salariat şi angajator, reprezentând tot o cheltuială efectuată de angajator, deductibilă la calculul profitului impozabil, şi impozitată la persoana fizică beneficiară.

Recuperarea pagubelor materiale

@ În situaţia în care angajatorul constată că angajatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa, va putea solicita angajatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării. În cazul în care angajatul refuză restituirea în termenul stabilit, angajatorul va putea recupera contravaloarea pagubei din salariul angajatului în cauză.

48 de ore de muncă pe săptămnână

@ Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână

@ Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni (faţă de 12 luni în prezent).

@ Salariaţii de noapte beneficiază de un spor la salariu de minimum 15% din salariul orar de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată.