Sună soneria. Soţia disperată se roagă:
— Doamne, fă să dispară amantul, iar soţul să nu ştie nimic.
La care, un glas din înalturile cerului spune:
— Bine, fie… te scap… dar când o să mori o să ţi se tragă de la apă.
Soţia a fost bucuroasă că a scăpat de amant, gândindu-se că în ceea ce priveşte apa… va avea grijă şi se va feri.
Peste un timp, apare o ofertă pentru o croazieră pe mare, împreună cu toate prietenele ei. Se duce femeia în excursie, când deodată începe o furtună.
Femeia iar se roagă:
— Doamne, ştiu că mi-ai spus că o să mor din cauza apei… dar acum, gândeşte-te… sunt atâţia oameni nevinovaţi… pentru mine o să omori toţi oamenii de pe acest vas?
La care, glasul răspunde:
— De-ai şti de când mă chinui să vă adun pe toate la un loc…
