Măria era fata bătrână a satului şi era foarte mândră de condiţia ei. Ştiindu-se cu o vârstă înaintată, se duce la pietrar şi îi spune:
– Când oi muri, să-mi faci o cruce de piatră pe care să scrie:
Există o lume mai bună, dar este foarte scumpă.
Sub această pietrişoară
Doarme-a noastră Marioara.
S-a născut fecioară,
A trăit fecioară,
Şi-a murit fecioară.
După câteva luni, moare Măria. Pietrarul nu mai ţinea minte ce îi spusese femeia să scrie dar cam ţinea minte ce voia să spună, aşa că a săpat pe cruce:
E Maria dedesubt
Nu are sigiliul rupt.
