O mamă făcea voluntariat la o organizaţie care ducea hrana bătrânilor fără ajutor. În timpul orelor de program o lua pe fetiţa sa de patru ani cu ea. Pe aceasta o fascinau bastoanele, scaunele cu rotile şi alte lucruri care aveau legătură cu bătrânii.
Într-o zi, mama a găsit-o holbându-se la o proteză de dinţi care stătea într-un pahar cu apă. În timp ce mama se pregătea să răspundă la inevitabilele întrebări ale fetiţei, acesata s-a întors şi a şoptit:
-̶ Zâna măseluţă n-o să creadă niciodată aşa ceva…
