Adoptarea euro de către România este un pas firesc având în vedere că s-a orientat către vest în urmă cu 25 de ani și, după aderea la NATO și Uniunea Europeană, a declarat joi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.
Când dispare leul românesc.
„În România, Europa are o imagine mai bună decât în Europa însăși. Iar zona euro nu reprezintă o temă de discuție de care să ne fie teamă, deoarece beneficiază de o largă susținere din partea populației și a mediului de business. Cred că după toate îmbunătățirile în ceea ce privește nivelul de trai, mai rămâne un singur obiectiv major, adoptarea euro care vine, natural, după intrarea în NATO, apoi în Uniunea Europeană. Desigur, vom continua să implementăm reformele necesare pentru convergența reală, dar angajamentul Guvernului este foarte puternic în sensul adoptării valorilor democratice europene, care implică și disciplina fiscală”, a subliniat Liviu Voinea.
Referitor la faptul că alte state membre UE nu au anunțat, încă, un calendar pentru adoptarea euro, Liviu Voinea a spus că 26 din 28 de state membre au semnat acordul interguvernamental pentru înființarea Fondului Unic de Rezoluție, care este unul din principalii pioni ai Uniunii Bancare, de unde rezultă că vor adopta și euro. „Cum spunea și guvernatorul BNR, nu are sens să fii în Uniunea Bancară fără să fii în zona euro, iar să fii în zona euro atrage, automat, statutul de membru al Uniunii Bancare”, a explicat Voinea.
În aceeași conferință, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a arătat că România îndeplinește majoritatea criteriilor de convergență nominală pentru adoptarea euro, dar mai are încă un drum lung și greu până la obținerea competitivității necesare intrării în zona euro, având în vedere că reformele structurale, de cele mai multe ori, sunt dureroase din punct de vedere politic și social.
Potrivit Raportului de Convergență publicat, la începutul lunii iunie, de Comisia Europeană, România nu îndeplinește două dintre cele cinci criterii de convergență nominală pentru adoptarea euro, respectiv cele privind inflația și cursul de schimb, dar le îndeplinește pe cele legate de deficitul bugetar, datoria publică și ratele dobânzilor pe termen lung.
Pe 6 mai 2014, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că Guvernul a stabilit data de 1 ianuarie 2019 ca dată-țintă pentru aderarea României la zona euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la reuniunea Consiliului ECOFIN și la Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene de Investiții.
12 comentarii
” Iar zona euro nu reprezintă o temă de discuție de care să ne fie teamă, deoarece beneficiază de o largă susținere din partea p0pul.ației și a mediului de business” (o secatura pupincurista pe la porti straine)
–––––––––––––––-
Minciuna. La fel ca si aia cu „aderarea la UE”. Pop.ulatia e manip.ulata grosolan. Nici o jigodie „proeuropeana” nu vrea sa fie in primul rand „pro-romana” si sa faca o dezbatere cinstita a alternativelor. Sa inteleaga si romanii de ce tari ca Suedia, Elvetia, Marea Britanie prefera sa-si tina moneda proprie.
Si, daca dupa o dezbatere serioasa si corecta in societate, romanii, in cunostinta de cauza, aleg zona euro, atunci asa sa fie! Nu ca zice un koi pictat, trezit temporar in scaunul de ministru.
Javrele alea de englezi si-au pastrat moneda ca sa faca nota discordanta, nu sint interesati de binele Europei, ci de mentinerea imperiului lor de rahat anglo-americanesc. Alta poveste.
Una-i una si alta-i alta. Aici vorbim despre moneda. Britii (si altii) au dreptate. Dar eu nu sustin ca adevarul meu e mai bun ca adevarul tau; pur si simplu sustin o dezbatere serioasa pro-contra, pop.ularizare corecta a optiunilor, avantajelor si dezavantajelor, dupa care un referendum IN CUNOSTINTA DE CAUZA.
si, repet:
Si, daca dupa o dezbatere serioasa si corecta in societate, romanii, in cunostinta de cauza, aleg zona euro, atunci asa sa fie! Nu ca zice un koi pictat, trezit temporar in scaunul de ministru.
Asa inteleg eu democratia.
Pentru asa ceva nu faci referendum. Eventual faci referendum pentru iesirea din UE, pentru ca asta poti spune capriveste natiunea in ansamblul ei.
Nu faci referendum pentru orice, ca dai in basism.
No,no,no, asta nu-i „orice”.
Nu-i basism sa intrebi oamenii despre directia generala a viitorului tarii.
Dimpotriva, basism e sa mimezi consultarea pop.ulara sau sa mergi impotriva ei.
Nu are importanta genul asta de directie generala, nu pentru asta faci referendumuri in democratia reprezentativa. Faci d-astea in alte sisteme. In democratia reprezentativa subiectul supus referendumului trebuie sa fie unul care priveste natiunea, tara, ca entitate. O gaselnita in cazul asta ar fi sa intrebi daca se doreste schimbarea numelui monedei nationale din leu in euro, de exemplu, dar nu schimbarea monedei ca trecere la alt sistem. Dar ar fi doar un truc.
Cand ma refeream la basism, ma refeream la a face referendum pentru desfiintarea unei camere a Parlamentului si sa ceri 300 de parlamentari, de exemplu.
Inca o data: inteleg ceea ce spui dar consider ca locul in care gresesti e tocmai minimizarea impactului unei astfel de decizii.
Eu o consider o decizie majora, de termen lung in istoria unei natiuni (nu te apuci la fiecare 10 ani sa schimbi sistemul monetar), cu ramificatii in suveranitate si dezvoltare.
Si pentru ca „toata lumea” vorbeste numai despre „implicatiile pozitive” ale aderarii la Euro, la semne de intrebare, in afara de exemplele deja mentionate, Marea Britanie, Elvetia, Suedia (prin ele insasi ar trebui sa ridice mari dubii la teoria generala)…o sa mai adaug unul: …
…Grecia
Exemplul recent al Greciei a aratat ca apartenenta la o „moneda puternica” dar controlata de altii nu te pune la adapost nici de tampenia propriilor politicieni, nici de agresivitatea externa, nici de valurile pietei. Mai rau decat atat, face „recuperarea” un pod prea indepartat.
Nu minimalizez impactul, insa nu impactul determina calitatea de a fi subiect de referendum, ci ceea ce am spus, sa priveasca natiunea ca entitate. Si o schimbare a sistemului de pensii poate avea un impact imens si pe termen lung, de exemplu, insa nu supui asta unui referendum.
Intrarea sau iesirea din UE e intr-adevar un subiect de referendum.
Daca nici sistemul banesc „nu priveste natiunea ca entitate”…
OK, hai s-o lasam asa. Nu mi-am propus sa conving pe nimeni. Asa cum am spus, sper ca micul nostru dialog sa fi trezit niste semne de intrebare.
Fac si io ca cacatfinder, io iau pe puncte:
1, ÎN Elveția se fac multe referendumuri, asta a dus la dispariția ei ca țara, la ruina, saracie?
2. Sa zicem ca englezii-s jigodii, cu imperiul lor, dar sint la fel de destepți ca suedezii, norvegienii, elvețienii, islandezii, de aceea nu s-au grabit sa treaca la euro!
3. Numai cretinii, ca grecii, portughezii, spaniolii cu economiile lor slabe s-au grabit sa treaca la euro care a avut un impact foarte negativ pentru economiile lor!
4. Pentru o țara saraca ca Romania, trecerea in graba la euro poate duce la aproape o catrastofa economica, daca nu se fac dezbateri publice FOARTE AMPLE SI SERIOASE, EVENTUAL CHIAR REFERENDUM DACA E NEVOIE, si a adevaraților specialisti, ÎNAINTE!!!
…o iau pe puncte.
Si io-s pro UE care as vrea sa devina cea mai puternicA SI CEA MAI BOGATA DIN LUME, nu sub papucul jiidanilor, dar nu vreau ca romanii sa fie afundați si mai tare in saracie de un euro care ne-ar FACE RAU acum, sau peste 5 ani…!!!
A fost un fel de circ privitor la efectele negative ale euro asupra economiilor slabe din UE, cele ale Greciei, Spaniei, Portugaliei…, economii care ar fi dus-o mult mai bine cu fostele lor monede!!!
Si economia Romaniei e slaba, deci euro nu-i bun pentru ea!
Comments are closed.