Analiză. Pesimismul FMI în privinţa creşterii mondiale

Fondul Monetar Internaţional a consiliat, în această săptămână, statele membre pentru a face tot posibilul să evite asperităţile şi tensiunile economice. Numai aşa se poate prezerva o creştere economică. ‘Astfel totul se poate angaja într-o manieră credibilă şi riguroasă pentru viitor ’. Imprimând un ritm relativ lent, dar constant reprizei economice şi apăsând pe frânele măsurilor cu o fervoare excesivă, nu ar fi adecvat mai ales când piaţa stă sub o presiune excesivă.

Asimetria

Instituţia multilaterală se arată mai puţin optimistă asupra perspectivelor de creştere mondială. Economistul Şef al FMI, Olivier Blanchard, a apreciat că, în ceea ce priveşte Europa 1, se aşteaptă o creştere mondială între 3 şi 4% pentru 2010 şi aproape la fel pentru 2011. În cel mai bun caz, în Raportul asupra perspectivelor economice mondiale, Fondul se pronunţă pentru un 4,8% de creştere mondială anul acesta şi 4,2%, anul viitor. Pentru economistul şef viziunea aceasta, destul de pesimistă, s-ar datora ‘asimetriei’ între creşterea estimată anterior, între 1 şi 2% pentru ţările avansate şi între 6 si 8%, ba chiar mai mult pentru ţările emergente. De unde, pentru a recupera întârzierea lor, ţările dezvoltate ‘vor avea nevoie de o creştere mult mai rapidă’. În consecinţă e o greşeala de a afişa rata şomajului crescută pentru 2011-2012. Aşadar, ar trebui să existe interesul de a nu exagera prea mult cu frânarea prin şi cu excesul măsurilor bugetare. FMI-ul a evaluat că, pensionarea unei persoane din două (conform rapoartelor), produce o ajustare în medie a PIB-ului de aproape un punct de procentaj pe termen scurt şi mediu, într-o ţară, şi de 4,25 puncte de procentaj pe termen lung.

Injecţie

Pe lângă asimetria identificată de către economistul şef, decizia Fed-ului de a injecta 600 miliarde dolari în economie, de la o simplă depreciere a dolarului, şi de a impune cotaţii la export într-un volum de 4% pentru ţările europene, face ca economia mondială să arate întocmai ca un Titanic clătinându-se. Unicul efect al acestei măsuri ar putea fi deprecierea dolarului în continuare. Impetuos este ca Statele Unite să asume competiţia la nivel mondial, în cadrul comerţului, şi nu de a impune taxe şi cotaţii aduse din condei pentru a-şi păstra locul pe primul culoar. Aplicată, această strategie nu ar fi decât în detrimentul general şi nu al unuia sau al altuia.

Efectul măsurilor prevăzute de către FED a fost că s-au creat divergențe la nivel politic monetar, iar ţări care au avansat în criză, precum Portugalia, Grecia şi Irlanda au panicat. În replică, ţările emergente, datorită faptului că preţul aurului pe uncie a crescut monstruos şi este cel mai mare din ultimii 20 de ani (2000 usd/uncie în comparație cu cel anterior 300 usd/uncie), cer stabilirea unui etalon în aur şi chiar trecerea la plata cu aur. Ele preferă să-şi achite datoriile în aur, pentru a evita diversele volte economice pâna la stabilirea unui consens mondial.