O taxă europeană suplimentară asupra profiturilor băncilor şi remuneraţiilor bancherilor ar putea strânge până la 25 miliarde de euro la bugetele guvernelor din Uniunea Europeană (UE), estimează Comisia Europeană.CE a prezentat joi proiectul unei “taxe pe activităţile financiare”, arătând că băncile sunt subtaxate şi ar trebui să contribuie la relansarea economiilor care au fost afectate de criza mondială. “Consider că ideile propuse astăzi de Comisie sunt adecvate pentru a ne asigura că sectorul financiar efectuează o contribuţie corectă la cele mai importante probleme din UE şi din lume”, a declarat comisarul european pentru taxe, Algirdas Semeta, citat de Mediafax. Introducerea taxei reprezintă cea mai bună soluţie pentru creşterea stabilităţii sectorului financiar, majorarea veniturilor bugetelor de stat şi fiscalizarea mai corectă a unui sector care este scutit de taxa pe valoare adăugată, notează Reuters, preluat de Mediafax. Dacă autorităţile ar aplica o astfel de taxă de numai 5% pe renumeraţiile totale din sistem şi pe profiturile băncilor, veniturile s-ar putea ridica la 25 miliarde de euro, estimează Comisia. CE va derula în continuare un studiu de impact, înainte ca propunerea să devină iniţiativă legislativă, anul viitor.
Lipseşte consensul
Liderii UE au convenit în luna iunie că blocul comunitar ar trebui să-şi asume poziţia de lider în stabilirea unei abordări globale privind introducerea unui sistem de taxe asupra băncilor. Premierul birtanic David Cameron a declarat miercuri că guvernul “rezolvă situaţia băncilor” pentru a încuraja creditarea către firmele mici. FMI a propus în acest an liderilor G20 o taxă pe activităţi financiare, însă ideea nu a fost adoptată la scară largă. Liderii europeni nu au ajuns încă la un consens în privinţa destinaţiei banilor proveniţi dintr-o astfel de taxă, unele voci cerând crearea unui fond de bailout în care să fie vărsate fondurile, în timp ce un alt curent de opinie vrea ca sumele să intre la bugetele de stat. La nivel mondial, CE propune o taxă pe tranzacţiile financiare, idee pe care o va prezenta la summit-ul G20 din noiembrie. Liderii G20 au respins însă anterior această idee, notând că modul în care guvernele naţionale vor să-şi recupereze banii investiţi în bănci în urma crizei mondiale trebuie să rămână la latitudinea fiecărui stat. Nicio ţară nu vrea însă să ia o decizie pe cont propriu, pentru a nu crea dezechilibre de ordin competiţional între băncile locale şi competitorii lor din alte jurisdicţii.
