Acasa BusinessEconomic Dacă Petrom n-ar fi fost privatizat

Dacă Petrom n-ar fi fost privatizat

scris de Alin Burtescu
1 afisari

Foarte mulţi români ar vrea să pună această întrebare, dar n-o fac, de teamă să nu fie taxaţi drept “comunişti”, “nostalgici” etc. În consecinţă, ce s-ar fi întâmplat cu preţul carburanţilor, dacă Petrom n-ar fi fost privatizat? Şi cine-i vinovat pentru privatizare? Ce-ar trebui să facem?

Toată România pare pusă pe jar din cauza preţului carburanţilor. Ceea ce este şi firesc. Pe lângă cei care conduc cele circa 4,2 milioane de maşini din România, toată ţara are de suferit din cauza preţurilor la carburanţi. În primul rând, cei care lucrează în transporturi: se văd obligaţi să mărească tarifele. Astfel, pe de o parte, biletele la autobuz ar trebui să se scumpească, ceea ce îi afectează şi pe românii care n-au autoturisme. Pe de altă parte, orice bun se produce în România trebuie şi transportat spre consumator (de exemplu, pasta de dinţi trebuie transportată la magazin). Cum preţul transportului creşte din cauza preţului carburanţilor, inevitabil se va scumpi şi pasta de dinţi! Ca să nu mai vorbim că toate materialele care intră în compoziţia pastei de dinţi trebuie transportate, la rândul lor, până la fabrică. Iar materialele care stau la baza pastei de dinţi sunt produse, la rândul lor, din alte „ingrediente” care, evident, trebuie să fie transportate! Uite-aşa, cam tot ce se produce şi se vinde – pâine, lapte, roşii, şuruburi, piuliţe, strunguri, autoturisme, motoare de elicopter sau componente înglobate în acestea – toate ajung să fie transportate cu maşinile, adică se utilizează carburant. În consecinţă, toate bunurile şi serviciile se vor scumpi, ceea ce va afecta pe toţi românii, nu numai pe cei care au un automobil!

Pe de altă parte, majorarea preţurilor are un nume în economie: inflaţie. Din 2005, strategia de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR) este ţintirea directă a inflaţiei. În ultimii patru ani, banca centrală a ratat constant ţinta de inflaţie şi nu sunt deloc semne (ba, dimpotrivă!) că anul acesta va reuşi. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, declara, recent, că nu înţelege mecanismele din spatele scumpirilor, preţurile carburanţilor vânduţi în România evoluând în divergenţă faţă de factorii care ar trebui să-i influenţeze, respectiv cotaţiile internaţionale ale ţiţeiului şi cursul leu-dolar. Preţul carburanţilor „îi strică jucăria” inflaţiei lui Isărescu!

Companiile nu sunt instituţii de binefacere

O companie nu este o instituţie de binefacere şi va căuta întotdeauna să-şi maximizeze profiturile şi să-şi minimizeze costurile. Astfel, orice comerciant (fie că vinde carburanţi, fie că vinde roşii, şuruburi sau avioane) va vinde la preţul pe care îl acceptă piaţa (adică la preţul pe care un cumpărător va fi dispus sau capabil să-l plătească pentru achiziţia acelui bun sau serviciu). Cum în România, chiar şi cu mărunţiş, românii continuă să cumpere carburanţi, companiile petroliere n-au niciun motiv să ieftinească benzina şi motorina!

De exemplu, în ultimii doi ani, benzina s-a scumpit cu 72%, iar motorina – cu 52%. Cu toate acestea, vânzările au scăzut cu circa 17%, adică mult mai puţin! Ceea ce ar avea două explicaţii. Una ar fi aceea că, pentru comoditatea lor, românii ar fi în stare să renunţe la orice, doar ca să-şi folosească maşina, şi să plătească oricât pentru carburanţi. A doua explicaţie ar fi aceea că, deşi rata şomajului este mare, iar economia în scădere, se munceşte foarte mult „la negru”, astfel că românii au bani ca să-şi cumpere benzină şi motorină.

În ambele situaţii, companiile petroliere n-au niciun motiv să scadă preţurile. Singurul motiv pentru care o companie şi-ar scădea preţurile ar fi o scădere dramatică a vânzărilor. Ceea ce nu e cazul, în România!

Vinovaţi pentru privatizarea Petrom

Toate partidele încearcă să arate cu degetul spre altcineva, vinovat pentru privatizarea Petrom. Practic, toate partidele sunt vinovate! De la PNL, Călin Popescu Tăriceanu, pe vremea când era ministru al Industriilor (secondat, ca secretar de stat, de Sebastian Vlădescu), a înfiinţat Societatea Naţională a Petrolului (SNP) Petrom exact aşa cum este şi acum: cu două rafinării (Arpechim şi Petrobrazi), cu distribuţie (întreaga reţea Peco) şi cu toate zăcămintele de petrol (concesionate pentru o foarte lungă perioadă de timp). De la PDL, în anii în care era ministru al Transporturilor (până la sfârşitul lui 2000), actualul preşedinte, Traian Băsescu, a fost negociatorul şef al programelor cu Banca Mondială. Printre altele, programele cu Banca Mondială prevedeau privatizarea Petrom, aşa cum era compania, adică inclusiv cu zăcămintele de ţiţei. Mai mult, Radu Berceanu, devenit ministru al Industriilor după Tăriceanu, a încercat privatizarea Petrom, tot cu zăcăminte. Reamintim, Berceanu nu a privatizat compania pentru că singura ofertă venise de la un consorţiu românesc, condus de Theodor Stolojan, care oferea 50 milioane de dolari pentru 35% din Petrom. În fine, pe vremea PSD s-a vândut pachetul majoritar de acţiuni al Petrom (aşa cum era alcătuită compania, adică cu concesiunea pe zăcăminte cu tot), în urma unei licitaţii internaţionale, realizată tot cu ajutorul Băncii Mondiale. De remarcat, la acel moment (şi nu numai!), toată lumea vorbea că, pentru aderarea la Uniunea Europeană, România trebuia să demonstreze că este economie funcţională de piaţă, ceea ce însemna, practic, că trebuie vândut Petrom, De altfel, compania a fost achziţionată de grupul austriac OMV, chiar în momentul în care Austria deţinea preşedinţia semestrială a Uniunii Europene. Reamintim, Consiliul European din 17 decembrie 2004 a anunţat că s-au finalizat toate capitolele de negociere cu România, ceea ce însemna, practic, acordul pentru aderarea la 1 ianuarie 2007. Coincidenţă sau nu, cu doar trei zile înainte, pe 14 decembrie 2004, a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor, vândute şi subscrise de OMV la SNP Petrom.

Astfel, nu există nicio forţă politică în România care să nu fi contribuit, într-un fel sau altul, la vânzarea Petrom.

Ţiţeiul proprietate a statului şi influenţele în preţ

Toată lumea crede că, dacă zăcămintele de ţiţei ar fi rămas în proprietatea şi exploatarea statului, preţurile carburanţilor la pompă ar fi fost mult mai mici. Un exemplu în acest sens îl reprezintă gazele naturale, cele din producţia internă costând aproximativ 160 dolari/1000 mc, în timp ce importurile se fac la circa 410 dolari/1000 mc. Pe de altă parte, Petrom, companie care exploatează aproape toate zăcămintele de ţiţei din ţară, anunţă că preţurile ţin cont de cotaţiile internaţionale. Altfel spus, dacă ar fi vorba de gaze naturale, s-ar comercializa doar la preţ de import, chiar dacă sunt produse în ţară.

Astfel, românii au exemplul petrolului, care se comercializează de către Petrom la preţ internaţional, şi al gazului, care se comercializează în ţară la un preţ cu 250% mai mic decât cel internaţional. Ceea ce îi determină pe români să ceară acelaşi tratament la petrol, ca şi la gaze! Sau să se întrebe ce s-ar fi întâmplat cu preţul carburanţilor dacă Petrom nu se privatiza.

Răspunsul este simplu: nimic! Preţul la pompă ar fi fost acelaşi!

Explicaţiile sunt mai multe. În primul rând că, o dată ce am intrat în „clubul” care se numeşte Uniunea Europeană, trebuie să respectăm regulile. Aceste reguli spun că nu se pot introduce artificial sporuri de competitivitate, pentru că ar influenţa negativ piaţa concurenţială. Altfel spus, preţurile, cel puţin ale materiilor prime, trebuie să fie cam aceleaşi peste tot în UE, respectiv preţul internaţional (ceea ce, de altfel, se întâmplă la petrol şi la produsele petroliere). Adică, într-o ţară membră a blocului comunitar, nu se poate vinde, de exemplu, curent electric ieftin, doar pentru că aşa vrea Guvernul respectivei ţări, ci numai dacă piaţa permite. În aceste condiţii, chiar dacă zăcămintele de petrol ar fi rămas de stat, statul n-ar fi putut vinde petrol sub preţul internaţional!

Sigur, Guvernul ar fi putut hotarî să vândă ţiţeiul mult mai ieftin pentru piaţa românească. În primul rând că, imediat, Bruxelles-ul ar fi declaşat procedura de infringement, care înseamnă amenzi extrem de mari, pe care le-ar fi plătit tot cetăţenii României. Adică românii ori dau bani pe benzină, ori dau bani pe amenzi. Pe de altă parte, dacă benzina şi motorina ar fi mai ieftine în România decât în alte ţări europene, ar sta cisternele şi vagoanele la coadă să cumpere carburanţii şi să-i exporte în ţările unde preţurile ar fi mai mari. În aceste condiţii, n-ar mai fi suficienţi carburanţi în România şi ar trebui importaţi, evident la preţurile internaţionale. Şi tot aşa până când preţurile din România ar deveni egale cu cele din alte ţări.

Toată lumea se întreabă de ce la petrol nu se întâmplă ca la gazele naturale. Răspunsul este simplu: pentru gazele naturale nu există o bursă internaţională, ca la ţiţei, unde să se stabilească preţul. În al doilea rând, petrolul şi produsele rafinate sunt mult mai uşor de transportat: pe tancuri petroliere, cu vagonul, cu cisterna, pe conducte. Gazele naturale nu pot fi transportate decât pe conducte sau cel lichefiat cu vapoare speciale. România, de exemplu, are conducte de gaze care pot doar importa gaz rusesc. De câteva luni, prin interconectarea cu Ungaria, se poate importa şi gaz din Marea Nordului. Nu poate, însă, exporta, ceea ce, până la urmă, reprezintă un avantaj, pentru că, în momentul în care se va putea exporta, gazul ieftin, din ţară, va fi vândut mult mai scump în exterior, iar pe piaţa românească s-ar vinde mai mult gaze importate. Adică preţul intern va ajunge la fel cu cel internaţional. În plus, companiile multinaţionale din ţară fac presiuni şi la Bucureşti, şi la Bruxelles pentru liberalizarea preţului gazelor naturale, adică cer convergenţa preţului intern cu cel de import al gazelor şi, în curând, va dispărea şi avantajul României de a fi producător de gaze naturale.

Fond special pentru hidrocarburi

În concluzie, nu există o soluţie acceptată în economia de piaţă pentru a ieftini carburanţii prin intervenţia statului. Totuşi, guvernanţii ar putea „să mai aline suferinţa” românilor, prin înfiinţarea unui fond special pentru hidrocarburi.

Conform preşedintelui Traian Băsescu, Petrom produce ţiţeiul cu 12 dolari pe baril. Analiştii internaţionali avansează un cost de 8 – 10 dolari pentru barilul produs în Rusia (de unde se importă ţiţeiul rafinat la Petrotel Lukoil) şi 3 – 4 dolari pe barilul produs în zona Mării Caspice (de unde vine petrolul produs de compania din Kazahstan, KazMunaiGaz, care deţine rafinăriile Petromidia şi Vega). Acum, ţiţeiul Brent se tranzacţionează la Londra cu 100 dolari pe baril. Astfel, diferenţa între costul de producţie şi cel cu care este livrat în rafinării reprezintă, de fapt, profitul producătorilor de petrol. Ceea ce înseamnă aproximativ 88 dolari/baril la Petrom, 90 de dolari la Lukoil şi 96 dolari la KazMunaiGaz.

Guvernanţii nu ar trebui să introducă o taxă suplimetară pe profiturile companiilor petroliere, pentru că există numeroase artificii legale prin care companiile să nu aibă profit! Guvernul ar trebui să înfiinţeze un Fond special pentru hidrocarburi, care ar trebui alimentat cu bani de către companiile din domeniu, şi petroliere, şi de gaze, probabil în funcţie de vânzările pe piaţa internă şi la export. Autorităţile se plâng că nu se strâng suficienţi bani la buget pentru plata pensiilor, salariilor şi pentru investiţii. Prin înfiinţarea acestui Fond Special, guvernanţii ar avea la dispoziţie sume extrem de importante de bani, cu care ar putea demara proiecte sociale, ajuta populaţia vulnerabilă sau investi în proiecte mai puţin poluante decât sunt cele care utilizează petrolul şi gazele naturale. Astfel, şi românii ar fi mulţumiţi că hidrocarburile „din pământul sfânt al patriei” îi ajuntă în vreun fel!

Sursa: focus-enrgetic.ro.

11 comentarii

Mache 17-01-2011 - 18:59

Articolul e in general fundamentat si bine scris. intr-adevar statul ar trebui sa stranga ceva mai tare menghina in ce priveste companiile petroliere ce opereaza in Romania. In definitv, spre deosebire de alte afaceri, ele nu au unde sa plece, sau daca pleaca o fac cu o paguba cat casa, deci nu exista nici cel mai mic motiv ca ele sa fie menjate…

Cat despre privatizare Petrom, fara indoila ca toti au participat. E discutabil pretul si conditiile pentru care s-a facut tranzactia, dar ea trebuia totusi facuta. Sa ne amintim doar ca pana la privatizare Petrom mergea vesnic in pierdere fiind o vesnica vaca de muls pentru baietii destepti. Cred ca a avut un profit firav intr-un singur an. In primul an dupa privatizare a avut un profit de peste 150 milioane de euro, daca imi amintesc eu bine. Din nou, singurul repros e acela ca, compania se putea vinde mult mai bine.

ValVerde 17-01-2011 - 19:35

Conform preşedintelui Traian Băsescu, Petrom produce ţiţeiul cu 12 dolari pe baril. Analiştii internaţionali avansează un cost de 8 – 10 dolari pentru barilul produs în Rusia (de unde se importă ţiţeiul rafinat la Petrotel Lukoil) şi 3 – 4 dolari pe barilul produs în zona Mării Caspice (de unde vine petrolul produs de compania din Kazahstan, KazMunaiGaz, care deţine rafinăriile Petromidia şi Vega). Acum, ţiţeiul Brent se tranzacţionează la Londra cu 100 dolari pe baril. Astfel, diferenţa între costul de producţie şi cel cu care este livrat în rafinării reprezintă, de fapt, profitul producătorilor de petrol. Ceea ce înseamnă aproximativ 88 dolari/baril la Petrom, 90 de dolari la Lukoil şi 96 dolari la KazMunaiGaz.

Aritmetica defectuasa!
$12 pe baril la gura sondei. Asta inseamna suma cheltuielilor de perforare/extragere pentru PUTUL respectiv, inainte de taxe locale si transport. Dupa platirea taxelor si a transportului, ceea ce ramine e profit pe PUTUL (in cel mai bun caz zacamintul) repectiv, nu profitul companiei petroliere.
Aveti idee cit cheltuieste o companie petroliera in operatiuni curente (prospectiuni, geologie, perforari exploratorii, dry wells) INAINTE de a gasi/exploata un put profitabil????

Eu cred ca raspunsul e in mai multa concurenta.
Cind o singura companie are 40% din piata, iar restul concurentei e fragmentata, asta se cheama MONOPOL.
Din cauza asta pretul benzinei in Ro e mai mare decit in restul Europei, (cind se compara mere cu mere).

teoria chibritului 17-01-2011 - 21:33

Daca Petrom nu era data cadou austriecilor, tot profitul ramanea in Romania. Dar pretul benzinei nu scadea prea mult, pentru ca facem parte din UE si cetatenii din tarile vecine ar fi navalit sa cumpere de la noi mai ieftin.

Pribeagul 17-01-2011 - 21:33

Nu caut nod in papura, ma gindesc ce-ar insemna o noua taxa si un nou fond.

O noua taxa: sacrilegiu, profanarea sfintei taxe unice. Posibil si avocati destepti, justitie, procese…

Un nou fond: ma duce gindul la jaful de la Fondul Proprietatea, care serveste deocamdata la indoparea unor nesimtiti nenorociti.

Cine spune ca nu-s bani in tara minte cu nerusinare sau nu-i informat. Bani sunt, dar nu pentru toti. Iata unele venituri realizate de unii in activitatea lor neobosita la FP in slujba dezmostenitilor regimului comunist:

Laura Constantin, ianuarie – decembrie 2009: 317 849 + 882 776 = 1 200 625 lei = 282 500 euro;

Mihai Darie, ianuarie – decembrie 2009: 423 798 + 1 164 844 = 1 588 642 lei = 373 798 euro;

Daniela Lulache, ianuarie 2009 – decembrie 2010: 920 278 + 2 648 101 = 3 568 379 lei = 839 618 euro;

si in sfirsit Gratiela Denisa Iordache, aprilie 2009 – iulie 2010: 367 216 lei = 86 404 euro. Da, nu se poate ca aceasta celebritate cu 7 facultati, 12 masterate si 5 doctorate sa lipseasca de la banchetul porcilor.

“Graţiala Denisa Iordache, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a fost trimisă în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), într-un caz de evaziune fiscală cu tutun estimată la 44 milioane de euro.”

Hai sa-i spun integrare, desi nu-mi place. Deci, integrarea noastra, cu venituri medii de cca 8-10 ori mai mici decit a celor din UE, ca sa nu fie dureroasa si resursele noastre sa nu fie risipite, trebuie asigurata de conducatori competenti si cu bun simt, pe care deocamdata nu-i gasim. Solutiile trebuie sa fie simple.

Rasputin 19-01-2011 - 19:45

Se uită un lucru:
Benzina, motorina, sunt produse strategice.
Daca preţul este lăsat complet la mîna producătorilor, economia ţării poate intra în colaps.
Dacă România ar fi condusă de patrioţi şi nu de hoţi, ar găsi mijloace de a ţine preţul sub control.

Pribeagul 19-01-2011 - 21:41

” Se uită un lucru:”

Piata… Desi piata are, cind are, o mare inertie in reglementare, a uita de ea sau a te lua de ea este cum te-ai fi luat altadate de fabrici si uzine. Deci sa-i dam Cezarului ce-i a Cezarului.

Evident ca statele au grija ca preturile sa fie sub control. In acest scop ba maresc, ba micsoreaza extractia. Si s-a facut „piata”.

Suntem intr-o piata integrata. Daca guvernul ar pune taxe scazute, iar producatorii ar intelege si ar face preturile la nivelul puterii de cumparare al romanului, ar veni elevetienii si ne-ar lasa fara benzina. Deci nu-i posibil. Ba mai mult, dupa cum spune autorul, se pare ca nu-i permis. Solutia corecta mi se pare ca guvernul sa taxeze benzina si sa puna nivelul redeventei la nivel european, pretul ar fi la nivel european, cistigul producatorilor ar fi si el la nivel european. Asta-i! Statul ar fi in cistig, ar avea resurse pe care ar putea sa le dea la gagici si in tara am avea mult mai multe posetute Vuitton. Ce fericire!

Este drept ca poporul ar plati mai mult litrul de benzina, dar suntem obisnuiti. Cumparam multe, multe produse pe care le platim la nivel european, si anume cam tot ce importam. Doar nu se gindeste cineva ca europenii si altii ne vind produse sub pretul pietei. In schimb statul ar cistiga ceva, si daca n-ar fi curvar si n-ar cheltui pe posetute Vuitton, ar folosi resursele pentru dezvoltare si poate, poate ar reusi sa ridice venitul mediu al romanului care acum este de 8-10 ori mai mic decit al vesticilor.

Solutii fiabile de crestere a salariului mediu, in prezent de 200-300 de euro/luna, de asta au nevoie romanii. Aceasta ar fi rezolvarea problemelor legate de integrare. Care-i forta politica sa realizeze asa ceva?

un crestin 20-01-2011 - 07:03

„Statul ar fi in cistig, ar avea resurse pe care ar putea sa le dea la gagici si in tara am avea mult mai multe posetute Vuitton. Ce fericire!”

Pribeagule, statul este in castig ! Ia de aici aritmtica:

Taxele incluse in benzina de la 1 ianuarie 2011:

– acciza este de 467 EUR / tona

– taxa de drum este de 125 EUR / tona

– taxa de solidaritate (cate un cent / litru – motivul este acoperirea prejudiciului creat in urma falimentului Bancorex), adica 10 EUR / tona

Producatorul are pretul de aproximativ 370 EUR / tona.

Astfel rezulta urmatorul pret pe tona de benzina: 370+467+125+10=972 EUR / tona (taxe si accize)

Se adauga TVA de 24 %, adica 233.28 EUR

Totalul este de 1205.28 EUR / tona

Un litru de benzina este 1,205 EUR (aproximativ 5.15 RON)

Producatorul incaseaza 370 EUR / tona

Statul incaseaza 835.28 EUR / tona

ValVerde 20-01-2011 - 08:23

Crestine, te cred pe cuvint (eu nu am idee de preturile pe care le vehiculezi) dar am doua remarci:
1. daca e asa cum zici, Basascu e un ipocrit sa acuze companiile petroliere ca fac profit desantat (vezi chestia cu pretul pe baril la gura putului)
2. Zici tu ca nu iti place si nu ai incredere in stiinta, ca e prea schimbatoare (ca femeile) dar uite ca tabla adunarii ai invatat-o. Asta e tot stiinta !!!

un crestin 21-01-2011 - 07:50

Ei, Vale, cu tine am vreo doua vorbe restante.
La pct.1, fii sigur ca statul nu se lasa de paguba. Dar si romanul daca e destept – si este ! va trece la alta forma de combustibil, de ex. gaz natural, sau la bicicleta sau la mersul pe jos ca-i mai sanatos.

pct.2. Sa stii ca imi place stiinta neatee, stiu numara in gand, stiu chiar si tabla inmultirii ba chiar sa extrag o radacina…

Sa te vad pe tine cum iti / imi explici existenta legilor naturii. Cum au aparut aceste legi asa din senin si cum pun ele randuiala inunivers.
Apoi, eu am sa-ti povestesc ceva interesant, profetic si stiintific despre Aswan Dam.
Bineeeeeee?

geek-a-contra 20-01-2011 - 09:17

crestine, inainte de a prelua cestii dupe net, si mai ales inainte de a le re-posta, pune minutza si pe o alta carte decit „artmtica” de care pomenenesti ai sa ai surpriza sa afli ca o tona de benzina nu contine 1000 de litri si ca pretul rezultant nu este 1.205 (trei zecimale, nici mai muilt nici mai oputin…) euroi pe litru.

un crestin 21-01-2011 - 07:28

M-ai prins, Geek:)
Spun drept ca eu am primit aceste date cu rugamintea expresa de a le da mai departe. Ai fi putut corecta al treilea rand de jos in sus pana ajungeai la 0,89 euro/litru de la 1357 l / tona.

Poate te induri si refaci calculul cu toate taxele care se adauga de la 1 ianuarie si vezi cui foloseste.
Plus sa ne tii o lectie despre densitate…

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult