Acasa BusinessEconomic Euro se duce in jos din cauza Greciei

Euro se duce in jos din cauza Greciei

scris de Ziua Veche
5 afisari

Euro a coborat vineri pana la cel mai scazut nivel inregistrat dupa data de 30 aprilie 2009, fiind cotat la 1,3202 dolari americani, in urma deciziei agentiei Moody’s de a retrograda ratingul Greciei si a reevaluarii deficitului public al Greciei.


 

Moneda unica sufera de pe urma unor noi temeri referitoare la posibilitatea intrarii Greciei in incapacitate de plata, in conditiile in care deficitul public pe 2009 al acestei tari a fost revizuit, din nou, in sus de Oficiul european de Statistica (Eurostat) pana la 13,6 procente din Produsul Intern Brut, in loc de 12,9 procente din PIB cat se estima anterior, transmite Agerpres.

Euro a scazut si in raport cu moneda japoneza pana la 123,60 yeni.

0 comentariu

briel 14-10-2010 - 13:56

BRAVO ! Foarte, foarte bine.

Nelida 14-10-2010 - 16:31

Imi pare rau dar nu pot intelege:Daca aceasta cuvioasa este protectoarea Moldovei, dece nu sunt moldoveni protejati, ei fiind cei mai saraci cu cele mai multe infractiuni de tot felul.Va pun aceasta intrebare intrucat vreau sa cred si eu in ea. Asa cum se prezinta situatia eu cred ca ea nu-si face jobul….Va conectez din NC.USA ,

alamar 14-10-2010 - 17:46

Dle Gabriel, ce parere ai dta dle despre cele scrise de dna Nelida?…

Dta ce crezi?…

Habarnaitu 14-10-2010 - 19:18

Fa, amarito, de unde stii tu ca nu Sf. Parascheva nu ocroteste Moldova? Traiesti tu acolo, fa? Taci dracului din gura si f.ute-te in continuare pentru o bucata de piine m.uianisto!

briel 14-10-2010 - 19:30

Puterea de a ajuta, a vindeca, a indrepta, care este data sfintilor de fapt este o certificare a lui Dumnezeu ca aceia au fost niste oameni placuti Lui. Prin harul pe care sfintii il transmit de la Sursa catre oameni, ei sfintii sunt adusi in fata noastra ca niste modele de urmat. Dumnezeu ni-i arata pe sfinti si ne spune „uite ca se poate, ca acestia sa fiti”.

Acum, daca Sf. Parascheva nu-si face job-ul, inseamna ca Dumnezeu nu-si face jobul. Ca El nu vrea sa ajute la gramada pe toti, IMPOTRIVA faptelor lor. Faradelegile nu aduc binecuvantare si ajutor, chiar daca prin fatarnicie unii isi arata evlavia la vedere. Este probabil ca tot la vedere sau in ascuns fac rautati care-i indeparteaza de harul dumnezeiesc si anuleaza evlavia. Cum ar veni „dupa fapta si rasplata”.

Totusi, pe plan individual, unii oameni sunt ajutati. Ei sunt cei sinceri care se straduiesc sa traiasca dupa porunci. Ei au dat si vor mai da marturie depre binele primit prin rugaciune si vor lauda pe Domnul si vor cinsti pe mesagerul Sau, sfantul.

Nu ne putem astepta numai la zile senine si lipsite de griji, in sanatate si spor pentru ca asa a randuit Dumnezeu calatoria prin viata, sa fie grea, sa fie o cruce. In imprejurari grele se descopera maduva sufleteasca a fiecaruia, iar prin harul Domnului ne marim puterea de rezistenta.

alamar 14-10-2010 - 20:28

Inteleg ce doresti sa spui dle gabriel…

Totusi…In termeni lumesti, vorbind…logic…

De unde si pana unde aceasta …sfanta…a devenit prorectoarea unei bucati de pamant pe care se pare ca ea n-a vizitat-o niciodata?…

CINE?…CAND?…SI DE CE?…a fost motivat sa proclame aceasta decizie…

Chiar nu au existat bastinasi sau bastinase moldovene,care sa fi trait la fel ca cea din imperiul bizantin?…sa renunte la bogatiile lumesti sa se calugareasca,pocaiasca si sa-si dedice restul rugaciunilor si sa aiba pe Dumnezeu in epicentul vietii lor?…

Mai mult decat atat dle gabriel…cum ramane cu Poruncile 4 si 5…
ca sa-ti reamprospatez memoria,Porunca a 4,in mod clar…porunceste…ca credinciosii sa nu-si faca idoli, in orice forma, imitand ce este in cer,in ape, pe pamant sau sub pamant…
Porunca a 5 a,venita,ca celelalte DIRECT de la Dumnezeu,porunceste ca : crestinii SA NU SE INCHINE la acest idolisau sa-i SLUJEASCA, Dumnezeu promitand ca va pedesi pe aceea care o fac pana la a treia si patra generatie…

P.S. Isus,dupa ce a fost intrebat de discipoli , cum cineva paote deosebi o religie sau credinta falsa de cea Adevarata…

Isus a spus ca o credinta este ca un pom, iar oamenii pot compara…fructele..pe care le rpoduc acesti pomi…

Din cele citite mai jos , noi avem deja un…fruct…un rod al pomului…
Ma refer binenteles la postarea prea evlaviosului si gurii de aur…Habarnaitu…
Este evident din postare,ca dlui, este un credincios si este reprezinta …fructul…aceastui pom…

Nu crezi dle gabriel ca harta, ghidul, in credinta crestina ar trebui sa fie Biblia, si nu Traditiile, Obiceiurile si Inventiile extracuriculare, de-a lungul generatiilor?…Traditii si obiceiuri care nu numai ca confuza, si deruteaza pe cei dornici de Adevar, dar adesea sunt cu totul contrarii Bibliei…

Opinia mea…

ValVerde 14-10-2010 - 21:24

D-le Briel, nu ma bag in discutia despre zei, dumnezei, idoli, Ilene Cosinzene si alte povesti nemuritoare fasonate cu superstitii, biblii si halucinatii mistice.

Eu am o intrebare pentru tine directa si cu picioarele pe pamint:

Iti aduci aminte de Evanghelicii chinezi si descoprirea lor epocala care se intimpla odata la 5-6 ani???
Vorbesc despre descoperirea (inca odata) a Arcei lui Noe pe Muntele Ararat si despre pariul nostru.

Te-ai uitat adinc in oglinda, ca sa-ti dezvelui profunzimea sufletului si ti-ai tras doua perechi de palme cinstit-gospodareste, asa cum iti dicteaza onoarea de om, barbat si crestin???
Te cred pe cuvint, orice mi-ai spune.

PS….cred ca erai d-ta cu pariul, daca gresesc, imi cer scuze.

urbos 14-10-2010 - 21:53

Iata-l din nou pe idiotul alamar, lasat in durerea lui…cum face.
Cretinul are predilectie in a ataca subiecte despre „dumnezeu” care evident, pentru el e un perciunat nespalat care pute a usturoi, adica e de bine.

briel 14-10-2010 - 22:40

sa incep cu Traditia.

Invatam despre lume si viata de la bunici, parinti si apoi din propria noastra experienta. Acest cuvant, EXPERIENTA, (a brutal teaching…) este foarte importat, pentru ca dupa ce un eveniment s-a petrecut ramanem cu concluziile si ne vom feri sa repetam greselile, dar vom repeta cat de des putem lucrurile de folos, care s-au DOVEDIT ca sunt bune.

Biblia este o carte pecetluita, care nu a suferit adaugire cu trecerea timpului. Ceea ce s-a mai intamplat cu crestinii dupa ce apostolii au trecut din viata aceasta, se pastreaza in scrieri istorice. De acolo aflam despe mucenici, persecutii, razboaie, dar si despre triumfuri, slava, stralucire. Nu putem sa nu luam in seama asemenea informatii pentru ca avem nevoie de legatura cu trecutul. Noi consideram aceasta Traditie. Ne completeaza cunoasterea si intelegerea.

Traditia ne invata prin exemple ca icoana (de ex.) este nu numai ingaduita, dar si binecuvantata cu puterea harului celui pe care il reprezinta. In razboi au fost cazuri de barbati impuscati in piept fara a fi raniti din cauza unei mici icoane din hartie! pe care o aveau in buzunar. Rusi, sarbi, bulgari, romani, greci si multe alte neamuri au adus martorii lor ce au spus exact acelasi lucru.

Intamplarile legate de icoane merg in urma pana la primele icoane. Aici:

http://www.crestinortodox.ro/diverse/icoane-nefacute-mana-omeneasca-69260.html

Sunt dovezi ca venerarea icoanelor supara pe Dumnezeu si pedepseste pe faptasi ? Nu.
In schimb de la vechii istorici stim ca idolii Vechiului Testament „au pocnit cu sunet”, vitei, diverse statuete, baali si altii au disparut. Icoanele sunt cu noi de 2000 de ani.
Voi da si eu o marturie, cand ma intorc.

PS Unele postari te faci ca nu le vezi si gata.

briel 14-10-2010 - 22:48

Scuze, am pierdut din vedere arca. Nu sunt la curent cu noutatile despre ea. Daca spui tu ca e o pista falsa, ok ma duc sa-mi dau doua palme, ti-am mai spus ca n-ar fi prima data.
Nici eu nu mai tin minte cine a initiat pariul, daca a fost un pariu sau o simpla intrebare.

oblioo 15-10-2010 - 02:01

O imagine care mă urmăreşte e cea a unui om, a unei vietăţi, care, în filmele americane de animaţie, fuge dezlănţuită (de frică, mai rar de bucurie) pe o înălţime şi, la un moment dat, depăşeşte marginea stîncii, a canionului etc., însă continuă să alerge nemaiavînd nimic sub picioare. Cînd îşi dă seama, se prăbuşeşte în golul de dedesubt. Mă gîndesc, uneori, că aşa e şi societatea noastră de azi, ca, de altfel, şi “civilizaţiile” pe care le imită. Are drept fundaţie doar hăul.

În primul rînd, ea nu are nici o întemeiere religioasă, filozofică, morală, ci stă pe un gol pe care autoproclamatele “elite” încearcă să îl umple cu vorbărie.

Acum, ca o paranteză, pentru cei cărora trebuie să le justifici de ce o civilizaţie nu se poate clădi fără o fundamentare în idee – religioasă, filozofică, teoretică – integratoare în Cosmos, le spun că a raspunde la o aşa întrebare “or nu trebuie, or n-ajută”.

Frazeologia curentă din discursul oamenilor politici şi din presa despre, mai întîi, “economia de piaţă” şi, abia apoi, despre “democraţie” ar avea la bază concepţia englezului Adam Smith, cuprinsă în cartea publicată, pe la mijlocul sec.XVIII, cu titlul “Averea Naţiunilor” (“The Wealth of Nations” sau, complet, “An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations”). În respectiva lucrare, A.Smith ar fi pledat pentru libera concurenţă fără nici o restricţie sau intervenţie, întemeiată doar pe “cerere şi ofertă”, ca principiu unic şi decisiv în viaţa economică a unei naţiuni; adică pentru “economia de piaţă” de azi, “mînată de lăcomie şi frică”, după o expresie contemporană (“driven by greed and fear”). Cartea nu a fost tradusă niciodată integral în româneşte. Iar cît este, este o traducere adesea inexactă şi, mai ales, ciuntită.

oblioo 15-10-2010 - 02:02

Nefiind economist, nu am descoperit decît pe la mijlocul anilor ’70 ca, pentru Adam Smith, lucrurile nu se puneau aşa simplu cum ziceau atît anticapitaliştii, cît şi procapitaliştii. Dar am reuşit, doar acum cîţiva ani, să găsesc, prin Internet, textul integral, unde am constatat că, într-adevăr, Adam Smith nu susţinuse, nici pe departe, ceea ce i se atribuie de către adepţii neoliberalismului promovat azi ca paradigmă unică – indiferent cum îşi zic: liberali, social-democraţi, creştin-democraţi, conservatori, toţi de-a valma. Savantul englez, savant creştin de mare anvergură culturală, nu a susţinut niciodată că “mîna nevăzută” a “cererii şi a ofertei” trebuie lăsată să “reglementeze” “piaţa”, adică toată viaţa economică, ea singură, necontrolată şi nedirijată de factori superiori de civilizaţie.

Adam Smith – trebuie, mai întîi, relevat – era nu economist, ci profesor de “filozofie morală” şi opera sa considerată de el drept cea mai importantă se numeşte “Teoria Sentimentelor Morale” (The Theory of Moral Sentiments). Aceasta din urmă, netradusă deloc la noi, ba chiar nici cunoscută.

Sigur, aşa cum spuneam, această constatare uluitoare (pentru mine, poate nu şi pentru alţii) – ca, în mod fals, i se atribuie lui A.Smith întemeierea teoretică a liberalismului, a neoliberalismului – este mai veche, însă, ştiti şi dumneavoastră, cititorule, altele sînt grijile lumii politice şi ale presei de astăzi. În plus, de la un autohton nici nu se acceptă astfel de dezvăluiri.

Dar iată că un tînăr prieten român, domnul Ioachim Alexandru, jurnalist la “Deutsche Welle”, vorbitor de germană şi dedat cărţii, culturii, cunoscîndu-mi preocuparea, îmi transmite aceste rînduri:

Stimate domnule Badea, vă trimit articolul promis. A apărut în “Neue Zuercher Zeitung” (deci, la Zuerich, în Elveţia), pe data de 8 iunie 2003, este intitulat “Complexul Adam Smith”, poartă semnătura lui Juerg Steiner şi zice cam aşa:

oblioo 15-10-2010 - 02:03

“Adam Smith este, în gîndirea sa, mult mai complex decît apreciază unii oameni. Aceasta reiese din reeditarea operei sale intitulată «The Theory of Moral Sentiments». Volumul e foarte tentant prin calitatea grafică şi prin numeroasele note lămuritoare ce însoţesc textul. Din fericire, limba originala a editiei din secolul XVIII a fost mentinuta. Smith a fost titularul Catedrei de filozofie morală la Universitatea din Glasgow şi aprecia că opera sa cea mai importanta este “The Theory of Moral Sentiments”. Dar a devenit celebru prin lucrarea “The Wealth of Nations”, din care se citează, adesea, însă doar unele pasaje, cu menţiunea că şi acestea sînt selective. Din această citare selectivă se poate naşte impresia că Smith a avut o concepţie asupra lumii bazată exclusiv pe interesul egoist al oamenilor. Deosebit de “gustat” s-a dovedit a fi pasajul din “Averea Natiunilor”, în care Smith spune că “nu de la bunăvoinţa măcelarului, berarului sau brutarului trebuie să ne aşteptăm prînzul, ci de la grija lor pentru propriul interes”.
În “Teoria Sentimentelor Morale”, Smith nu încearcă să elucideze motivaţia profundă a averii, ci dezvoltă o filozofie socială normativă. Aceasta ne învaţă să ne iubim aproapele ca pe noi înşine. Smith se întemeiază aici atît pe învăţătura creştina, cît şi pe dreptul natural şi avertizează că, numai prin iubirea aproapelui, e posibilă armonia în relaţiile interumane (adică, civilizaţia. – N.r.). Prin bunăvoinţa reciprocă, natura umană poate fi îmbunătăţită – spune el. Pornind, aşadar, de la acest punct de vedere, al filozofiei morale, Smith formulează o concluzie foarte diferită privind urmărirea bunăstării materiale. Obţinerea bunăstării materiale poate fi înlesnită de stat, dacă acesta scade impozitele şi instituie cît mai puţine reglementări. Pe de altă parte, subliniaza Smith, nu este important ca oamenii să se bucure doar ei personal de bogăţia lor, ci să o investească înţelept, spre binele tuturor.

oblioo 15-10-2010 - 02:05

Smith însuşi a fost fidel acestei convingeri, trăind în austeritate o viaţă întreagă şi investind mult spre binele public. Luxul îl lasă absolut rece. În “Teoria Serntimentelor Morale”, el deplînge faptul că cei care trăiesc în lux sînt prea admirati. Admiraţia nu i se cuvine decît celui care duce o viata morala şi virtuoasă – spune Smith.

A.Smith împărtăşeşte, din păcate, soarta marilor autori, care sînt cunoscuţi doar prin intermediul unor pasaje selective. El merită însă să fie cunoscut prin întreaga sa creaţie. Din aceasta nu face parte doar cartea analitică şi consacrată economicului, numita “Teoria despre Averea Natiunilor”, ci şi “Teoria Sentimentelor Morale”, lucrare ce aşează întreaga activitate umană pe o bază morală solidă.”
-x-

Trebuie subliniat că “Neue Zuercher Zeitung” nu este un cotidian oarecare, ci, avînd în spate lumea bancară din Elveţia, este un organ de presă de autoritate, pe plan mondial. De anticapitalism… cine îl poate bănui?

-x-

Cît despre noi, românii, iată dar că fundamentarea teoretică a drumului pe care s-a pornit în 1989 – noi, poporul, ca o turmă speriată, iar “elitele” conducătoare, cum se ştie – este falsa, ba, mai exact, nici nu există. Ce s-a încercat să se pună în locul unei întemeieri gîndite pe bază de cultură şi experienţă istorică – această goană paranoică după îmbogă-ţire fără ruşine şi fără Dumnezeu – nu putea să ducă decît aici unde s-a ajuns. Şi cred că nu mai e cazul de insistat, orb să fii să nu vezi nici acum.

oblioo 15-10-2010 - 02:06

Redresarea societăţii noastre – prin noi înşine şi paşnic – nu se poate realiza decît dacă ne încadrăm în procedurile democratice, adică dacă vom acţiona, primordial, în interesul poporului; iar, dacă e să ne mai salvăm pe această cale, prima etapă trebuie să fie o dezbatere competentă, informată (şi nu cinică, ci morală, pentru că cinismul este, în contextul actual, mai degraba un semn de impotenţă intelectuală şi sufletească) despre ce se poate face pentru a reclădi o civilizaţie distrusă. Care nu se poate reclădi oricum, cum îşi închipuie …atîţia.

Ca o concluzie, se poate spune că da, Adam Smith a pledat pentru o “economie libera”, dar, mai întîi, într-un cu totul alt context decît cel de azi – într-un moment cînd unele cutume şi instituţii ale Evului Mediu deveniseră o frînă pentru bunăstarea economică a poporului. Iar, al doilea, “libertatea” susţinută de el, era integrată unei structuri de civilizaţie – supusă “normării” derivate din creştinism, din dreptul natural şi avînd ca obiectiv clar bunăstarea generală a poporului. “Individul – spune el – urmăreşte doar propriul său cîştig, dar este călăuzit de o mînă nevăzută să promoveze binele general”. Nu îmbogăţirea deşănţată a unor clici tembele şi inculte, insoţită de devastarea şi disperarea generală.

Constantin Badea

1 2 3 5

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult