Acasa BusinessEconomic FMI insista pentru dubla taxare a bancilor

FMI insista pentru dubla taxare a bancilor

scris de Ziua Veche
2 afisari

Pe principiul «banii sunt la banci», FMI propune dublarea taxelor de impozitare a bancilor, in scopul evitarii unei noi crize bancare la nivel mondial . Parerile despre posibila eficienta a acestui proiect sunt impartite : taxarea bancilor poate ajuta sau nu in caz de criza? Economiile nationale pot suferi sau nu? Guvernele vor face un act disperat si sinucigas cedand presiunilor FMI, inglodand si limitand elasticitatea pietelor financiare si transformindu-le aproape in niste SRL-uri?! Dezbaterile sunt deschise pe aceasta tema.


Presiunea asupra sistemului bancar creste : Fondul Monetar International, (FMI), propune intr-un raport special pregatit pentru reuniunea ministrilor de Finante ale G20, anume crearea a doua taxe care vizeaza bancile. Acest proiect se va discuta vineri in reuniunea ministrilor de Finante la Washinton. Ideea de baza este de a fortifica si de a forta sistemului financiar la o anumita stabilitate, pentru a evita falimente ca cele care au zguduit lumea financiar– bancara, precum Lehman Brothers, in septembrie 2008. Proiectul este replica sustinerii directe acordate in lumea intreaga de catre fiecare stat in parte, propriului sistem bancar. Calculul arata ca aceasta sustinere directa a avut un cost bugetar ce se ridica aproximativ la 2,7% din produsul intern brut (PIB) al tarilor din G20.

Prima contributie

Una din masurile propuse este o  „contributie de stabilitate financiara”, care va fi destinata acoperirii costurilor ce se pot crea intr-o eventuala salvare a sistemului bancar, in caz de o noua criza. Nu se precizeaza inca maniera in care se va face colectarea acestor fonduri. S-au propus doua variante : sumele vor fi varsate intr-un fond specific creat in acest scop, sau direct, chiar la bugetul statului, toate institutiile financiare urmand sa fie obligate a se achita de aceste noi obligatii. Ramane a preciza taxa si bazele pe care vor fi calculate contributiile. FMI apreciaza ca aceste taxe se vor calcula pe baza bilantului contabil , fapt care va duce si la o mai mare tansparenta a sistemului bancar. Vechile dezastre financiare au demonstrat ca in cele mai multe tari, niste provizioane cuprinse intre 2 si 4% vor fi suficiente.

A doua contributie

Fondul avanseaza intr-un fundal secundar de operatiuni crerea unei alte taxe care se va numi , „taxa asupra activitatilor financiare”. Ea va fi bazata pe cifra obtinuta din profitul obtinut de catre toate institutiile financiare si va fi varsata la bugetul de stat. Ramine a se hotari care va fi marja de timp pentru aplicare. Astfel, precizeaza cei de la FMI, va fi atins numai profitul sistemului bancar si al institutiilor financiare. Cu o viziune mai larga se poate merge pina la dezvoltarea unui TVA pentru serviciile financiare si ansamblul remuneratiilor financiare ale salariatilor din aceste institutii. Importanta taxei pe valoarea adaugata in sectorul finaciar va ramine intr-o mare masura o taxa relativ ridicata, in functie de nivelul de tara, pentru a permite raportarea unui capital suficient.

Astfel in Marea Britanie, o taxa de 2% va avea ca rezultat ricarea pib-ului de la 0,1 la 0,2%. Ideea de a introduce aceasta taxa pe tranzactiile finaciar-bancare nu este considerata, de catre toti ministrii participanti la reuniune, ca fiind o idee excelenta. Poate fi sau nu, in egala masura un instrument de salvare din criza, sau unul de adancire a crizei. Franta care a sprijinit fervent introducerea unei astfel de masuri si care este reprezentata la dezbateri de catre Bernard Kouchner a intimpinat dificultati in a-si convinge partenerii. Minstrul canadian de finante, Jim Flaherty, nu crede ca acest proiect de taxare bancara va fi propice pentru toate tarile participante. Japonia deja s-a manifestat in opozitie.

In momentul de fata, proiectul este in faza de dezbateri, urmand a fi validat de catre sefii de stat si guverne, la summitul din luna iunie care va avea loc la Hunstville, in Canada.

 

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult