
Problema este ca Executivul trebuie sa ramana intr-o anumita tinta a deficitului bugetar, fixata, de comun acord cu Fondul Monetar International (FMI), de 5,9% din produsul intern brut (PIB). Altfel spus, daca la Buget se strang 1.000 de lei, Guvernul poate sa se imprumute si sa mai cheltuiasca, in plus, 59 de lei. Daca la Buget se strang 500 de lei, Guvernul poate sa cheltuiasca, in total, 529,5 lei. In concluzie, fie statul face eforturi sa colecteze la Buget mia de lei, fie taie din cheltuieli si se restrange la 529,5 lei. Deocamdata, ne aflam in a doua situatie: statul nu a reusit sa adune la Buget cat si-a propus. Tot deocamdata, n-a reusit nici sa reduca din cheltuieli. Altfel spus, tinta asumata de deficit, de 5,9% din PIB, n-are cum sa fie atinsa. Asa ca ii raman cele doua solutii: taie din cheltuieli sau creste veniturile.
Bugetarilor le-au crescut veniturile
Cheltuielile statului sunt clare: salarii pentru bugetari, pensii, ajutoare sociale, investitii (precum cele in autostrazi, spitale, scoli). Pana acum s-a tot taiat din cheltuielile cu investitiile (altminteri, cea mai proasta solutie, pentru ca investitiile se reintorc, practic, la buget, prin taxe si impozite). Nu s-a taiat nimic, in schimb, de la salarii, pensii si ajutoare sociale. Reamintim, s-a tot promis ca se vor reduce cheltuielile cu salariile bugetarilor, dar ca salariile nu se vor diminua fata de decembrie 2009. Ceea ce s-a si intamplat: niciun bugetar n-a castigat mai putin decat in decembrie 2009, in niciuna dintre lunile de inceput ale anului. Astfel, in ianuarie, veniturile salariale nete in administratia publica au crescut cu 5,1%, in martie – cu 2,9%, doar in februarie au scazut cu 2,8%. In invatamant, veniturile nete au crescut in ianuarie cu 14%, in martie – cu 5%, iar in februarie au scazut cu 0,7%. Si in sanatate lucrurile stau la fel: in ianuarie – crestere cu 17,8%, in februarie – scadere cu 5,4%, iar in martie au stat pe loc. Ceea ce inseamna, una peste alta, ca bugetarilor, in loc sa li se taie din salarii, le-au crescut veniturile! Evident ca au crescut si cheltuielile statului cu plata bugetarilor!
Cea mai simpla cale: cresterea TVA
In aceste conditii, daca nu se taie din cheltuieli, ca sa se mentina deficitul asumat, trebuie crescute veniturile la buget. Exista doua metode mari: fie se mareste baza de impozitare (adica sa fie mai multi cei care platesc taxe si impozite la stat), fie cresc taxele si impozitele, altfel, cea mai simpla solutie, “imbratisata”, initial, “cu mare voiosie” de Guvern. Astfel, ne-am trezit ca Executivului ii trece prin cap sa mareasca taxa pe valoarea adaugata (TVA), un bir pe care il platim cu totii, cand cumparam indiferent ce marfa, de la autoturism, la benzina sau paine (mai putin cand cumparam din piata, pentru ca nu s-a pus – inca! – TVA la patrunjel). Este, de fapt, cel mai simplu mod de a strange bani la Buget: indiferent ce s-ar intampla, romanii trebuie sa manance si, in aceste conditii, ajung si ceva bani la Buget.
Problema este ca un TVA majorat, indiferent cu cat, se regaseste, evident, in preturi, adica in inflatie. Iar inflatia este un punct important tot al Acordului cu FMI; daca nu se indeplineste tinta, urmeaza consultari cu reprezentantii Fondului. Evident ca Banca Nationala, care are ca strategie a politicii monetare tocmai tintirea inflatie, a fost total impotriva cresterii TVA! Cel putin de la 1 iulie 2010, asa cum se zvonea. In schimb, probabil de la 1 ianuarie 2011, TVA-ul se va majora cel putin la 22%. Ceea ce, de altfel, a fost indirect recunoscut de guvernatorul Bancii Centrale, Mugur Isarescu, in conferinta de joi, cand a declarat ca, desi tinta de inflatie pentru anul viitor este de 3%, aceasta ar putea fi “oriunde, de la 1% la 5%”. O rata a inflatiei de 5% nu poate fi atinsa decat cu o majorare de TVA. El a aratat si ca:
@ “Din 2007, cheltuielile bugetare s-au stabilizat la 40% din PIB, iar partea de venituri la 30-31% din PIB, insa nu poate sa ramana asa. Cheltuieli de 40% din PIB si peste inseamna un stat social. (…) Alte tari care au acest model de stat social au, in schimb, venituri la buget de 40-45% din PIB”.
@ “Nu poti sa pastrezi 6 milioane de asistati sociali cu 3 milioane de lucratori in sectorul neguvernamental si cu un milion de bugetari”.
@ “Nu poti sa vorbesti permanent despre situaţia pensionarilor, cand salariul mediu pe o familie de om care munceste este mai mic decat pensia medie din Romania”.
Astfel, pentru acest an, guvernantilor nu le mai ramane decat sa majoreze cota unica de impozitare, de la 16%, cat este in prezent, probabil la 20%. Ceea ce este un fel de „frectie galenica la picior de lemn”. Pentru ca, economia romaneasca fiind inca in criza, este putin probabil ca firmele sa aiba profit si, in consecinta, sa plateasca impozit pe profit! Indiferent daca acesta este de 1% sau 99%! Tot restructurarea aparatului bugetar, in special contopistii din Primarii, Prefecturi si Consilii Judetene, si reducerea ajutoarelor sociale care nu se justifica raman optiunile corecte ale Guvernului. Cu o singura conditie: „sa aiba sange in instalatie” sa le faca!