Agenţia NATO de Comandă, Control şi Consultanţă/NC3A, împreună cu AFCEA/Asociaţia de Electronică, Comunicaţii şi Sisteme Informaţionale pentru Forţele Armate a organizat o reuniune inedită, în oraşul Heidelberg, sub auspiciile secretarului de stat din Ministerul Federal al Apărării al Germaniei, Rudiger Wolf. Aceasta este cea de-a V-a întâlnire organizată de NC3A. Una care s-a bucurat de prezenţa a 400 de reprezentanţi importanţi din structurile NATO, industria de profil şi din mediul academic, precum şi reprezentanţi ai ţărilor membre ale Alianţei. Din România a luat parte generalul în rezervă Alexandru Grumaz, care a acceptat să răspundă la câteva întrebări punctuale.
– Pe cine aţi remarcat, în rândurile VIP-urilor?
– Au fost prezenţi Robert G. Bell, reprezentantul secretarului apărării al SUA în Europa, Cameron Chehreh, inginerul şef al companiei General Dynamics Information Technology, actualul şef al NC3A, generalul în rezervă Georges D’hollander, asistentul secretarului general al NATO, ambasadorul William Eaton, vice-amiralul Wolfram Kühn, adjunctul sefului statului major şi şef al stafului întrunit al serviciilor logistice în Bundeswehr, generalul-locotenent Walter E. Gaskin/USMC, adjunctul preşedintelui Comitetului Militar NATO şi ex-profesorul nostru de la Garmisch-Partenkirchen, Detlef Puhl, actualmente consilier pentru comunicaţii la cartierul NATO.
– Ce scop a avut această conferinţă?
– Obţinerea de proiecte cu tehnologii avansate, care să satisfacă cerinţele operaţionale ale câmpului tactic şi strategic. „Principala prioritate este acum Afganistanul, dar există proiecte, precum apărarea antirachetă şi apărarea cibernetică, cu largă aplicabilitate”, ne-a precizat Kevin Scheid, director general adjunct al NC3A. Proiectele multianuale ce abordează provocări-cheie de securitate, precum apărarea cibernetică, susţinerea efortului NATO din Afganistan şi securitatea maritimă încep să fie implementate în 2011 şi vor continua în 2012. Unul dintre domeniile în care NC3A vrea să cheltuiască mai mulţi bani este apărarea cibernetică. De ce? Atacurile sunt tot mai sofisticate, acestea fiind opera unor organizaţii şi nicidecum a unor hackeri izolaţi.
În cadrul reuniunii le-au fost prezentate, reprezentaţilor industriei de apărare, principalele provocări care stau în faţa NATO, pe termen scurt. S-a dorit astfel să se identifice, împreună, opţiunile eficiente, care să asigure îndeplinirea obiectivelor propuse de Alianţă. S-au mai expus oportunităţile de afaceri şi principalele programe de achiziţii ale agenţiei NC3A. Valoarea contractelor de achiziţii, pentru următorii ani, se ridică la 1,4 miliarde de euro.
Ottheinrichsbau - Heidelberg Castle
S–au prezentat şi principalele programe de succes realizate: reţeaua de comunicaţii din Afganistan, managementul traficului, pe aeroportul din Kandahar, reţeaua de radio TETRAPOL, reţeaua ISR/Informaţii, Supraveghere şi Recunoaştere, din teatrele de operaţii, soluţiile împotriva IED/dispozitivelor explozive improvizate, programele ISAF – de monitorizare a trupelor şi convoaielor.
La ora actuală, structurile de sprijin ale Alianţei sunt pe calea transformării. Din cinci agenţii Consultation, Command and Control Agency (NC3A), elemente din Communication and Information Systems Agency (NCSA), Air Command and Control System Management Agency (NACMA), Information Communications and Technology Management (ICTM) şi elemente ale interfaţei de date CRC System Interface (CIS) se va forma o singură agenţie NATO C&I/Comandă şi Informare, care va asigura întreg ciclul de viaţă al produselor desfăşurate în teatrul de operaţii, de la proiectarea lor, la ieşirea din uz, trecând prin ciclul de mentenanţă, în teatrul de operaţiuni. Cele 18 module de comunicaţii (companiile de transmisiuni), ce pot fi deşfăşurate în teatrele de operaţii, vor fi transferate la SHAPE.
Aceste restructurări se înscriu în noua arhitectură stabilită la Summitul NATO de la Lisabona. Numărul actual de personal, în jur de 30.000, va fi redus cu 8.000 de poziţii. Va urma o reaşezare a comandamentelor, unele transformându-se în comandamente întrunite, precum cele de Brunssum/Olanda şi Napoli/Italia, altele închise precum cele din Madrid/Spania şi Heidelberg/Germania.
Pentru trupele de uscat va rămâne operaţional comandamentul din Izmir/Turcia, de unde se vor conduce operaţiunile terestre şi cele multi-corp. Câte un comandament va rămâne pentru marină la Northwood/ Marea Britanie şi pentru aviaţie la Ramstein/Germania. Din Centrele operaţionale ale coaliţiei (CAOCs) actualmente la Larissa, Grecia, Finderup, Danemarca, Poggio Renatico, Italia, şi Uedem, Germania vor rămâne ultimele două care vor asigura comanda şi poliţia aeriană pentru structurile de forţe aeriene ale Alianţei.
Este bine de reţinut că AFCEA/Asociaţia de Electronică, Comunicaţii şi Sisteme Informaţionale pentru Forţele Armate este o oraganizaţie non-profit, fondată în 1946 în SUA, din care fac parte militari membri ai guvernului, specialişti din industrie şi mediul academic, din ţările NATO, ce promovează cunoştinţele profesionale şi relaţiile în domeniul comunicaţiilor, IT, dar şi în domeniul intelligence şi securităţii globale. AFCEA are o structură europeană condusă de generalul maior, în retragere, Klaus-Peter Treche, dar şi ramificaţii locale în ţările europene, inclusiv în România, eu fiind membru al AFCEA din 1998.
– Ce idei noi au fost susţinute de la tribuna reuniunii menţionate?
– Întreaga conferinţă a relevat noi teme de discuţie şi soluţii inedite pentru operaţiunile militare ale Alianţei. Aş menţiona remarca directorului David Burton, în sesiunea ”Sprijin pentru NATO în deceniul ce urmează -aspecte tehnologice”, care a spus că rolul noii agenţii va fi acela de: ”…a asigura capabilităţile C3, în timp ce se păstrează coerenţa şi interoperabilitatea arhitecturii în cadrul sitemului complex de comunicaţii al NATO”. Burton a vorbit despre viitor menţionând cinci idei: reforma agenţiilor, îmbunătăţirea guvernanţei acestora, eliminarea diferenţelor dintre proiectele NATO şi federalizarea testelor, asigurarea conceptului de Smart Defense/economii bugetare şi abordare multinaţională.
S-a vorbit de noul concept strategic, care impune trecerea de la modelul defensiv, la cel de securitate, în condiţiile unui număr mare de actori şi odată cu creşterea activităţilor concurente, când apar noi misiuni. În etapa reducerilor bugetare, lecţiile din Afganistan aduc un plus de valoare, extrem de importantă, chiar dacă au devoalat o slabă interoperabilitate, lipsă de flexibilitate, duplicări sau suprapuneri. Toate acestea impun, conform generalului Gaskin Walter, alinierea programelor naţionale cu cele ale NATO.
Lugi Bella, director de producţie la NC3A, declara că realizarea ”capabilităţilor C4ISR sunt dictate de naţiuni” şi că ele ar trebui să fie un cumul minim de cerinţe adunate împreună cu capabilitaţile deja existente în Alianţă şi cu cele naţionale, la care se adaugă cerinţele unor operaţiuni de urgenţă.
Rezultanta? O soluţie complexă şi eficientă, pentru protecţia forţelor în teatrul de operaţii. Unele programe, care sunt în atenţia agenţiei NC3A precum Police Operational Mentor Liaison Teams/POMLTs cu o finanţare de 47 milioane euro, sau Core Information Services for Command and Control, cu o finanţare de 400 milioane euro vor fi operaţionale la finele lui 2013.
Sunt deja identificate proiecte în cazul conceptului Smart Defense pe regiuni:
*regiunea de vest – cu Franţa, Portugalia, Canada, SUA, Belgia, Oland, Spania, Marea Britanie şi Luxemburg cu o finanţare de 90 milioane de euro,
*regiunea de nord – cu 11 naţiuni: Cehia, Danemarca, Germania, Letoni, Lituania, Estonia, Norvegia, Slovacia, Polonia, alături fiind, în calitate de parteneri, Finlanda şi Suedia, cu o finanţare de 60 milioane de euro,
* şi regiunea de sud – cu România, Albania, Grecia, Turcia, Italia, Slovenia, Slovacia şi Bulgaria, cu o finanţare de 80 milioane de euro.
Generalul de brigadă Guy Feat, director în cadrul Comandamentului Aliat NATO, susţinea că ”proiectele trebuie să fie soluţii pentru situaţiile din teatrele de operaţii, capabilitaţile CIS trebuind să fie dinamice.” A fost o sesiune densă, cu multe noutăţi ce vor defini viitorul NATO. Apropo! Se va construi un nou sediu al Alianţei, adaptat noilor condiţii şi provocări ale începutului de mileniu.
– Cum prefiguraţi rolul pe care România l-ar putea juca într-un asemenea think-tank puţin cunoscut la noi în ţară?
– În primul rând m-a surprins faptul că la reuniune a fost prezent, o singură zi, doar un reprezentat al companiilor româneşti de profil. Nici oficialii români, de la sediul NATO nu au participat. Probabil austeritatea impusă de criză a fost cauza. Cu toate acestea ambasadorul nostru la NATO, Sorin Ducaru este nominalizat în comisia de selecţionare a viitorului şef al NC3A, ceea ce constituie o apreciere nu numai a calităţilor domniei sale, dar şi a rolului pe care România îl are în NATO.
De altfel, generalul Gaskin Walter a menţionat atât importanţa amplasării scutului antirachetă în România, cât şi rolul jucat de administraţia de la Bucureşti în consolidarea flancului răsăritean al Alianţei. Şi reprezentantul personal al secretarului apărării al SUA, Robert Bell – cu care am avut o discuţie la recepţia oficială de la castelul Heilderberg, afirmă că România este un partener de nădejde pentru Alianţă şi pentru SUA.
Cât despre rolul nostru? Este simplu. Deşi avem un capitol AFCEA la Bucureşti, din care fac parte profesori excepţionali, din mediu academic, precum Alexandru Şerbănescu, acesta nu are fonduri pentru a organiza sau participa la evenimente de acest gen.
Industria românescă de profil nu este interesată de banii de la NATO, sau de colaborări cu companii de renume din lume precum IBM sau Cassidian. Constatarea mea este că nu suntem în contact cu lumea bună, din industria militară mondială, cea care pregăteşte viitorul capabilităţilor Alianţei. Am rămas simplii… cumpărători.
Comments are closed.