Financial Times (FT) titreaza in editia sa de miercuri ca masurile de austeritate din Romania sunt dure chiar si dupa standardele UE: reducerea cu 25% a salariului pentru cei 1,4 milioane de angajati din sectorul public, concedierea a 200.000 de bugetari si reducerea cu 15% a pensiilor si ajutoarelor de somaj.Ministrii insista ca fara acest pachet de masuri deficitul bugetar ar ajunge anul acesta la peste 9%, iar FMI ar fi fortat sa opreasca plata ajutorului financiar atat de necesar, se arata in articol. Acesta il citeaza pe ministrul de Finante Sebastian Vladescu afirma ca “Guvernul ar fi putut minti alte sase luni” insa s-ar fi gasit atunci in imposibilitatea de a plati salariile si pensiile. Intr-o tara neobisnuita cu protestele de masa, masurile de austeritate – descrise de social-democratii din opozitie drept “genocid social” – au declansat o furtuna de furie populara, care a amenintat chiar sa detroneze Guvernul. Optiunea Guvernului pentru acest tip de masuri de austeritate a dezvaluit de asemenea tensiunile cu FMI, in conditiile in care acesta din urma s-a pronuntat in favoarea majorarii taxelor, noteaza FT, citat de Agerpres, amintind ca Bucurestii au respins o crestere a cotei unice de impozitare de 16%, invocand faptul ca acest lucru ar inabusi revenirea economiei. Dupa un deceniu de vremuri bune, politicienii din intreaga lume au ajuns sa constientizeze ca este nevoie de reduceri dureroase ale cheltuielilor si majorari de taxe, pentru a reface finantele publice afectate de cheltuieli exagerate si criza economica. Din SUA pana in Grecia se fac planuri de reducere a cheltuielilor, in timp ce in Romania masurile de austeritate extrem de dure provoaca un val de furie populara, mai scrie FT.
@ Guvernul Islandei a pornit si el pe calea unui program de austeritate dur, sub privirile FMI, cheltuielile publice ajungand de la o crestere de 4,6% in 2008 la o reducere de trei procente anul trecut, pensiile, sistemul de sanatate, educatia si ajutoarele de somaj fiind si ele afectate. Islanda a fost laudata pentru rapiditatea si agresivitatea consolidarii fiscale intreprinse.
@ In Spania, primul plan de austeritate a constat in cresterea varstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, eliminarea unor inlesniri fiscale, o reducere cu sase miliarde de euro a cheltuielilor pentru proiecte publice si o inghetare aproape completa a noilor angajari in sectorul public. A mai fost anuntata si o crestere a TVA cu 2%, de luna viitoare. Spania a anuntat si o reducere cu 5% a salariilor celor circa 2,8 milioane de bugetari si o inghetare a acestora pentru un an. Ministrilor li s-au redus salariile cu 15%, printre masuri fiind inclusa si inghetarea cresterii pensiilor, abolirea alocatiei unice de nastere de 2.500 euro, reducerea cu 600 de milioane euro a ajutoarelor externe si reduceri in sistemul de sanatate.
@ In Lituania, majoritatea economiilor s-au facut prin reduceri mai degraba decat prin majorari de taxe, incluzand o reducere cu 5% a pensiilor si cu 10% in medie a salariilor din sectorul public.
@ Letonia vecina a luat masuri similare, la presiunea FMI, in schimbul unui ajutor financiar de 7,5 miliarde euro.
@ In Irlanda, povara principala a ajustarilor bugetare a cazut pe seama cheltuielilor publice mai degraba decat pe seama taxelor, salariile din sectorul public fiind reduse, in timp ce angajatii la stat au fost fortati sa contribuie mai mult la fondul de pensii.
@ In Grecia, costurile pachetului de austeritate sunt impovaratoare, angajatii din sectorul public urmand sa-si vada veniturile scazute cu 20% anul acesta, in timp ce plata compensatorie pentru disponibilizati va fi redusa drastic. Reforma sistemului de pensii va duce la cresterea varstei de pensionare de la 58 la 65 de ani si va reduce pensia medie de la 90 la mai putin de 70% din salariul final. O reducere cu 10% a cheltuielilor bugetare in primele cinci luni, impreuna cu o crestere cu 6% a incasarilor din TVA indica faptul ca Grecia este pe calea consolidarii fiscale, spun oficialii.
